Sindicaliştii şi Guvernul se bat pe cel mai mare salariu din stat

Cele mai mari salarii bugetare din stat după aplicarea legii unice ar putea fi al guvernatorului BNR, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie, variante dorite de sindicalişti sau al preşedintelui ţării, varianta susţinută de Minister. În prima şedinţă de Guvern se va decide. Tot Guvernul ar trebui să stabilească şi care sunt instituţiile şi agenţiile în care angajaţii vor fi supuşi legii unice a salarizării. Deocamdată, nu se cunoaşte care sunt acestea. La fel, Guvernul mai are de stabilit şi care vor fi sporurile incluse în salariu. Până acum, sindicaliştii şi reprezentanţii ministerelor au stabilit care va fi salariul corespunzător celui mai de jos nivel: minimum pe economie
.

În raportul 1-15, preşedintele ţării s-ar putea situa la treapta 13

„Tot astăzi (ieri, nr), am completat cele trei nivele. La rândul lui, fiecare nivel va cuprinde cinci trepte. Cele trei nivele sunt următoarele, în ordinea importanţei: medicul
primar, egalizat cu comisarul, judecătorul şi alte funcţii, nivelul doi – profesorul cu gradul întâi, cu inspectorul, agentul de poliţie, consilierul de probaţiune de gradul patru, iar nivelul trei – referentul superior, echivalat cu agentul de poliţie debutant, cu soldatul, secretarul, arhivarul. În raportul 1 la 15, primul nivel este corespunzător treptei de salarizare între 11 şi 15, al doilea nivel corespunde treptei 6-10, iar al treilea nivel corespunde treptei 1-5, cea cu salariile cele mai mici”, ne-a declarat Marian Emilian, reprezentantul BNS la negocieri. În ceea ce priveşte leafa şefului statului, aceasta ar putea fi situată undeva în jurul treptei de 13.

La negocierile de marţi, ministrul Muncii a avansat ideea ca cea mai bine plătită funcţie în stat ar trebui să fie cea a preşedintelui ţării, şi nu a guvernatorului BNR. Traian Băsescu a declarat pentru Radio România Actualităţi că îi este indiferent, dar că în ţările civilizate leafa cea mai mare dintre bugetari o are şeful statului. „Mi-e greu să cred că salariul preşedintelui ţării va creşte, după implementarea legii unice de salarizare. Oricum, nu ar avea de ce să se întâmple asta. Preşedintele nu are cheltuieli, ci facilităţi foarte mari. Oricum, lui îi ajunge venitul. Iar salariile de la nivelul 11-15 oricum vor stagna câţiva ani. Vor creşte numai salariile mici, astfel încât, în patru, cinci ani să se ajungă până la raportul de 1 la 15”, ne-a mai spus Marian Emilian. Pe lângă funcţia de preşedinte, mai trebuie echivalată şi funcţia de premier şi cea de parlamentar.

Adrian Vasilescu: guvernatorul BNR nu este funcţionar public

„Disputa cine să aibă cel mai mare salariu, preşedintele României sau guvernatorul BNR, este fără sens. Motivul – guvernatorul BNR şi salariaţii instituţiei pe care o conduce nu fac parte din acest joc. Argumentele sunt mai multe (...) 1 – BNR este o instituţie al cărei statut este aprobat printr-o lege specială; 2 – BNR nu este o instituţie bugetară; 3 – Salariaţii BNR nu sunt plătiţi de la buget; 4 – BNR are independenţă instituţională şi financiară în raport cu celelalte instituţii ale statului ca o cerinţă obligatorie
prevăzută prin statutul sistemului european al Băncilor Centrale şi prin dispoziţiile Tratatului de la Maastricht vizând uniunea economică si monetară; 5 – Salariaţii BNR nu sunt funcţionari publici”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

„La nivelul trei este referentul superior, echivalat cu agentul de poliţie debutant, cu soldatul, secretarul, arhivarul.” - Marian Emilian, reprezentant BNS