Fostul ministru al agriculturii Decebal Traian Remeş va fi trimis în judecată pentru luare de mită. Procurorii anticorupţie au terminat ancheta şi i-au prezentat lui Remeş dosarul
.
Remeş este acuzat că ar fi luat bani
şi bunuri pentru a-i facilita omului de afaceri
Gheorghe Ciorbă câştigarea unor licitaţii publice. Afacerile dintre cei doi ar fi fost intermediate de un alt fost ministru al agriculturii, Ioan Avram Mureşan.
Anul trecut, preşedintele Traian Băsescu şi-a dat avizul pentru ca procurorii să înceapă urmărirea penală în cazul Remeş. Fostul demnitar a fost audiat până acum de două ori de procurorii DNA, înainte ca aceştia să finalizeze ancheta. De fiecare dată
, Remeş a refuzat să facă declaraţii.
miercuri, 25 martie 2009
Geoană îşi trimite fără succes generalii să candideze în alegerile locale
Mircea Geoană le-a cerut ieri vicepreşedinţilor PSD să ajute partidul în alegeri şi să-şi depună candidatura pentru funcţiile locale puse în joc la 1 iunie.
„Alegerile locale sunt foarte importante. De aceea e obligatoriu ca acolo unde nu avem soluţii locale să candideze cineva de la centru“, a spus Geoană, în şedinţa de ieri a conducerii centrale a partidului. Răspunsul primit de preşedintele PSD a fost preponderent negativ. Dintre cei 15 vicepreşedinţi, doar 3 au planuri de candidatură. Restul s-au eschivat. „Noi ne-am stabilit de săptămâna trecută candidaţii. Şi la primărie, şi la consiliul judeţean“, a replicat vicepreşedintele PSD, Dan Nica, şeful organizaţiei Galaţi.
Constantin Niţă, şeful PSD Braşov, a răspuns şi el că nu e cazul să candideze, deoarece există „variante în plan local“. La fel şi vicepreşedintele Ioan Toma, şeful organizaţiei Olt, care a garantat că va câştiga alegerile mergând pe „o soluţie locală“.
Cristian Diaconescu a spus şi el că la Constnanţa există candidaţi: Radu Mazăre la primărie şi Nicuşor Constantinescu la şefia consiliului judeţean. Acelaşi „nu“ hotărât l-a primit Geoană şi din partea vicepreşedinţilor Victor Ponta, Ion Stan, Rodica Nassar. Ponta a refuzat să candideze la Gorj, dar şi-ar fi dorit la Primăria Capitalei, care deja e disputată de Marian Vanghelie şi Sorin Oprescu.
Geoană nu a primit un răspuns sigur nici de la Cluj. Vasile Dâncu l-a asigurat că există soluţii, dar că deocamdată se lucrează la un sondaj. Pentru Primăria Cluj-Napoca şi şefia consiliului judeţean sunt testaţi în sondaj Vasile Dâncu, Vasile Puşcaş şi deputatul Vasile Soporan.
Ilie Sârbu candidează la CJ Timiş
Până ieri îşi făceau planuri pentru funcţiile locale doar vicepreşedinţi care deţin deja funcţii locale şi vor un nou mandat: Liviu Dragnea, preşedinte al CJ Teleorman, Constantin Nicolescu, şeful CJ Argeş, şi Gheorghe Nechita, primarul Iaşiului.
În urmă cu câteva zile, şi-a anunţat intenţia de a candida
şi vicepreşedintele Ilie Sârbu. Acesta ţinteşte la postul de preşedinte al CJ Timiş.
Confruntat cu o penurie de candidaţi, Geoană a acceptat să amâne termenul de prezentare a acestora. Iniţial, termenul acordat organizaţiilor judeţene era 15 martie. Prezentarea candidaţilor a fost reprogramată la 6 aprilie, a anunţat, ieri, Cristian Diaconescu.
„Alegerile locale sunt foarte importante. De aceea e obligatoriu ca acolo unde nu avem soluţii locale să candideze cineva de la centru“, a spus Geoană, în şedinţa de ieri a conducerii centrale a partidului. Răspunsul primit de preşedintele PSD a fost preponderent negativ. Dintre cei 15 vicepreşedinţi, doar 3 au planuri de candidatură. Restul s-au eschivat. „Noi ne-am stabilit de săptămâna trecută candidaţii. Şi la primărie, şi la consiliul judeţean“, a replicat vicepreşedintele PSD, Dan Nica, şeful organizaţiei Galaţi.
Constantin Niţă, şeful PSD Braşov, a răspuns şi el că nu e cazul să candideze, deoarece există „variante în plan local“. La fel şi vicepreşedintele Ioan Toma, şeful organizaţiei Olt, care a garantat că va câştiga alegerile mergând pe „o soluţie locală“.
Cristian Diaconescu a spus şi el că la Constnanţa există candidaţi: Radu Mazăre la primărie şi Nicuşor Constantinescu la şefia consiliului judeţean. Acelaşi „nu“ hotărât l-a primit Geoană şi din partea vicepreşedinţilor Victor Ponta, Ion Stan, Rodica Nassar. Ponta a refuzat să candideze la Gorj, dar şi-ar fi dorit la Primăria Capitalei, care deja e disputată de Marian Vanghelie şi Sorin Oprescu.
Geoană nu a primit un răspuns sigur nici de la Cluj. Vasile Dâncu l-a asigurat că există soluţii, dar că deocamdată se lucrează la un sondaj. Pentru Primăria Cluj-Napoca şi şefia consiliului judeţean sunt testaţi în sondaj Vasile Dâncu, Vasile Puşcaş şi deputatul Vasile Soporan.
Ilie Sârbu candidează la CJ Timiş
Până ieri îşi făceau planuri pentru funcţiile locale doar vicepreşedinţi care deţin deja funcţii locale şi vor un nou mandat: Liviu Dragnea, preşedinte al CJ Teleorman, Constantin Nicolescu, şeful CJ Argeş, şi Gheorghe Nechita, primarul Iaşiului.
În urmă cu câteva zile, şi-a anunţat intenţia de a candida
şi vicepreşedintele Ilie Sârbu. Acesta ţinteşte la postul de preşedinte al CJ Timiş.
Confruntat cu o penurie de candidaţi, Geoană a acceptat să amâne termenul de prezentare a acestora. Iniţial, termenul acordat organizaţiilor judeţene era 15 martie. Prezentarea candidaţilor a fost reprogramată la 6 aprilie, a anunţat, ieri, Cristian Diaconescu.
Liberalii din teritoriu pot face alianţe şi cu PSD
Pe măsură ce se apropie alegerile locale, partidele încep să se gândească serios la alianţe. În afara susţinerii în turul doi a candidaţilor la posturile de primari, liderii locali mai trebuie acum să se gândească şi pe cine vor susţine la şefia consiliilor judeţene, acolo unde se va vota direct preşedintele de consiliu.
Singurul partid care nu pare să aibă aliaţi este PDL.
Liderii PNL, PSD dar şi cei ai UDMR lasă libertatea liderilor de filiale să decidă cu cine se aliază.
PNL
Primii care au anunţat colaborarea au fost liderii PNL şi PSD din Botoşani.
Mai întâi va fi semnat un pact de neagresiune între cele două partide, apoi vor fi susţinuţi candidaţii care intră în turul doi la primari şi în cele din urmă vor colabora pentru formarea unor majorităţi în consiliile judeţene şi locale.
Vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban a anunţat că în această lună va avea loc fuziunea cu Acţiunea Populară şi se discută cu PNŢCD despre susţinerea unor candidaţi comuni pentru alegerile locale.
În momentul în care am constatat că Partidul Democrat, zis şi Liberal, şi-a scos din statut interdicţia pe care şi-o impusese de a face vreo alianţă politică cu PSD, nu înţeleg care ar fi considerentul de ordin moral pentru care PNL nu ar putea să facă alianţe.
Călin Popescu Tăriceanu
Premierul Tăriceanu a lăsat să se înţeleagă că filialele partidului pot decide ce
alianţe doresc să facă pentru locale, iar pentru parlamentarele de la toamnă, vor continua discuţiile şi cu PC
.
"În momentul în care am constatat că Partidul Democrat, zis şi Liberal, şi-a scos din statut interdicţia pe care şi-o impusese de a face vreo alianţă politică cu PSD, nu înţeleg care ar fi considerentul de ordin moral pentru care PNL nu ar putea să facă alianţe", a spus liderul PNL.
"În principiu, organizaţiile noastre au libertatea să decidă în plan local care sunt alianţele cele mai bune, în aşa fel încât administraţia să funcţioneze şi să poată servi obiectivle cetăţenilor."
"Nu cred că aceasta e cea mai importantă problemă: cu cine se vor alia. Vor trebui să facă o majoritate peste tot, fie că e este vorba de Parlament sau de consiliile locale, în orice ţară din Europa se fac majorităţi"", a spus Călin Popescu Tăriceanu.
UDMR
Liderul UDMR, Marko Bela a anunţat că până pe 25 martie se vor depune candidaturile, iar până pe 6 aprilie se vor stabili şi candidaţii pentru preşedinţii de consilii judeţene.
Marko Bela a anunţat că până pe 25 martie se vor depune candidaturile,
Marko Bela a declarat că regula e ca în judeţele în care populaţia maghiară ajunge la 15%, UDMR să aibă candidaţi proprii.
"Am recomandat organizaţiilor ca peste tot unde avem populaţie de peste 15% maghiari să avem propriul candidat pentru preşedinţii de consilii judeţene. În celelalte judeţe, organizaţiile vor face analize şi se va decide", a declarat liderul UDMR.
"Dacă o organizaţie judeţeană vrea să aibă o derogare de la această regulă, trebuie să obţină aprobare. Acolo unde nu avem o populaţie semnificativă, fiecare organizaţie va decide dacă va avea propriul candidat sau va susţine pe altcineva."
"Putem colabora cu partenerii de guvernare, se poate şi cu alţii evident, dar vom decide de la caz la caz", a mai spus Marko Bela.
PSD
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu a declarat că s-a dat libertatea filialelor să decidă cu cine se vor face alianţe.
Cristian Diaconescu a declarat că s-a dat libertatea filialelor să decidă cu cine se vor face alianţe
"Nu există o directivă de la centru", a spus domnul Diaconescu adăugând că "la nivel local pot exista înţelegeri".
"Vom avea o atitudine de partid de opoziţie, vom vedea dacă intrăm în contradicţie cu ce s-a întâmplat la Botoşani, dar nu vom avea mesaje diferite de la centru şi de la nivel local", a mai spus Cristian Diaconescu.
Lansarea candidaţilor PSD ar urma să aibă loc pe 6 aprilie.
Singurul partid care nu pare să aibă aliaţi este PDL.
Liderii PNL, PSD dar şi cei ai UDMR lasă libertatea liderilor de filiale să decidă cu cine se aliază.
PNL
Primii care au anunţat colaborarea au fost liderii PNL şi PSD din Botoşani.
Mai întâi va fi semnat un pact de neagresiune între cele două partide, apoi vor fi susţinuţi candidaţii care intră în turul doi la primari şi în cele din urmă vor colabora pentru formarea unor majorităţi în consiliile judeţene şi locale.
Vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban a anunţat că în această lună va avea loc fuziunea cu Acţiunea Populară şi se discută cu PNŢCD despre susţinerea unor candidaţi comuni pentru alegerile locale.
În momentul în care am constatat că Partidul Democrat, zis şi Liberal, şi-a scos din statut interdicţia pe care şi-o impusese de a face vreo alianţă politică cu PSD, nu înţeleg care ar fi considerentul de ordin moral pentru care PNL nu ar putea să facă alianţe.
Călin Popescu Tăriceanu
Premierul Tăriceanu a lăsat să se înţeleagă că filialele partidului pot decide ce
alianţe doresc să facă pentru locale, iar pentru parlamentarele de la toamnă, vor continua discuţiile şi cu PC
.
"În momentul în care am constatat că Partidul Democrat, zis şi Liberal, şi-a scos din statut interdicţia pe care şi-o impusese de a face vreo alianţă politică cu PSD, nu înţeleg care ar fi considerentul de ordin moral pentru care PNL nu ar putea să facă alianţe", a spus liderul PNL.
"În principiu, organizaţiile noastre au libertatea să decidă în plan local care sunt alianţele cele mai bune, în aşa fel încât administraţia să funcţioneze şi să poată servi obiectivle cetăţenilor."
"Nu cred că aceasta e cea mai importantă problemă: cu cine se vor alia. Vor trebui să facă o majoritate peste tot, fie că e este vorba de Parlament sau de consiliile locale, în orice ţară din Europa se fac majorităţi"", a spus Călin Popescu Tăriceanu.
UDMR
Liderul UDMR, Marko Bela a anunţat că până pe 25 martie se vor depune candidaturile, iar până pe 6 aprilie se vor stabili şi candidaţii pentru preşedinţii de consilii judeţene.
Marko Bela a anunţat că până pe 25 martie se vor depune candidaturile,
Marko Bela a declarat că regula e ca în judeţele în care populaţia maghiară ajunge la 15%, UDMR să aibă candidaţi proprii.
"Am recomandat organizaţiilor ca peste tot unde avem populaţie de peste 15% maghiari să avem propriul candidat pentru preşedinţii de consilii judeţene. În celelalte judeţe, organizaţiile vor face analize şi se va decide", a declarat liderul UDMR.
"Dacă o organizaţie judeţeană vrea să aibă o derogare de la această regulă, trebuie să obţină aprobare. Acolo unde nu avem o populaţie semnificativă, fiecare organizaţie va decide dacă va avea propriul candidat sau va susţine pe altcineva."
"Putem colabora cu partenerii de guvernare, se poate şi cu alţii evident, dar vom decide de la caz la caz", a mai spus Marko Bela.
PSD
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu a declarat că s-a dat libertatea filialelor să decidă cu cine se vor face alianţe.
Cristian Diaconescu a declarat că s-a dat libertatea filialelor să decidă cu cine se vor face alianţe
"Nu există o directivă de la centru", a spus domnul Diaconescu adăugând că "la nivel local pot exista înţelegeri".
"Vom avea o atitudine de partid de opoziţie, vom vedea dacă intrăm în contradicţie cu ce s-a întâmplat la Botoşani, dar nu vom avea mesaje diferite de la centru şi de la nivel local", a mai spus Cristian Diaconescu.
Lansarea candidaţilor PSD ar urma să aibă loc pe 6 aprilie.
"România şi Ardealul", greşeala de exprimare a lui Marko Bela
Preşedintele UDMR, Marko Bela, a lăsat, ieri, să se înţeleagă, într-o declaraţie legată de manifestările prilejuite de Ziua Maghiarilor, că Ardealul nu ar face parte din România. „Aproape peste tot în România şi în Ardeal, aceste festivităţi au avut loc în condiţii demne”, a spus Marko, după o întâlnire a conducerii Uniunii. Admiţând că a fost o greşeală, el a explicat ulterior ce a vrut, de fapt, să spună: „În Ardeal, în mod special faţă de restul ţării, festivităţile dedicate Zilei de 15 martie au avut loc în condiţii foarte bune”.
Europarlamentarul UDMR Sogor Csaba a promis, în schimb, că va informa Parlamentul European cu privire la incidentul de la Cluj-Napoca, de sâmbăta trecută, când un tânar maghiar a fost bătut de mai mulţi români. „Extremism este peste tot în Europa, dar important este ce măsuri se iau pentru ca acesta să fie diminuat”, a spus Sogor.
Şi deputatul UDMR Tamas Sandor a atras atenţia, ieri, că „România nu este doar a românilor, ci a tuturor cetăţenilor ei”. El a declarat că nu există cetăţeni de rangul unu sau doi, nu există cetăţeni albaştri sau verzi, ci există cetăţeni ai României. „De mai multe ori am auzit de la politicienii români din Bucureşti că dau sau nu ne dau ceva, de pildă autonomia teritorială sau cea culturală pe care o dorim, dar eu pot să vă spun că noi nu trebuie să aşteptăm de la ei să ne dea”, a spus deputatul UDMR. (R.D.)
Europarlamentarul UDMR Sogor Csaba a promis, în schimb, că va informa Parlamentul European cu privire la incidentul de la Cluj-Napoca, de sâmbăta trecută, când un tânar maghiar a fost bătut de mai mulţi români. „Extremism este peste tot în Europa, dar important este ce măsuri se iau pentru ca acesta să fie diminuat”, a spus Sogor.
Şi deputatul UDMR Tamas Sandor a atras atenţia, ieri, că „România nu este doar a românilor, ci a tuturor cetăţenilor ei”. El a declarat că nu există cetăţeni de rangul unu sau doi, nu există cetăţeni albaştri sau verzi, ci există cetăţeni ai României. „De mai multe ori am auzit de la politicienii români din Bucureşti că dau sau nu ne dau ceva, de pildă autonomia teritorială sau cea culturală pe care o dorim, dar eu pot să vă spun că noi nu trebuie să aşteptăm de la ei să ne dea”, a spus deputatul UDMR. (R.D.)
UDMR i-a casunat pe Noua Dreapta
Liderii Uniunii pun incidentul petrecut sambata, la Cluj-Napoca, unde un tanar maghiar a fost batut de Ziua Ungariei, pe seama Noii Drepte si cer interzicerea activitatii acestei organizatii
.
Un tanar maghiar in varsta de 16 ani a declarat ca a fost batut, sambata, de mai multi romani, dupa mitingul Noii Drepte din Piata
Mihai Viteazu, cand mergea la manifestatiile organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, avand asupra sa un steag maghiar. Ieri, deputatii UDMR Antal Arpad Andras si Tamas Sandor si-au exprimat indignarea fata de cazul tanarului agresat, cerand autoritatilor competente o pozitie mai decisa in cazul manifestatiilor antimaghiare. Cei doi parlamentari au spus, potrivit Mediafax, ca ii vor adresa o interpelare ministrului Internelor, Cristian David, in care ii vor solicita sa fie interzisa activitatea organizatiei Noua Dreapta. La randul sau, europarlamentarul UDMR Sogor Csaba a precizat ca reprezentantii comunitatii maghiare vor avertiza Parlamentul European si Comisia Europeana cu privire la incidentele de la Cluj. Tot ieri, presedintele UDMR Marko Bela a subliniat
ca vinovat este si primarul Clujului, Emil Boc, care a autorizat "contramanifestatia". In replica, primarul Boc a spus ca, daca nu ar fi permis desfasurarea mitingului, riscurile ar fi fost de zece ori mai mari, pentru ca "manifestatia ar fi putut sa scape de sub control". Noua Dreapta s-a delimitat de incidentul de la Cluj, apreciind, intr-un comunicat de presa, ca mitingul impotriva separatismului maghiar "s-a desfasurat in conditii normale, singurele provocari venind din partea a doi etnici maghiari care au proferat gesturi obscene la adresa manifestantilor". Cat despre agresarea tanarului de etnie maghiara, Noua Dreapta mentioneaza ca incidentul a avut loc, potrivit declaratiilor victimei, inaintea inceperii mitingului, iar cei doi agresori nu sunt membri ai filialei Noua Dreapta Cluj.
.
Un tanar maghiar in varsta de 16 ani a declarat ca a fost batut, sambata, de mai multi romani, dupa mitingul Noii Drepte din Piata
Mihai Viteazu, cand mergea la manifestatiile organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, avand asupra sa un steag maghiar. Ieri, deputatii UDMR Antal Arpad Andras si Tamas Sandor si-au exprimat indignarea fata de cazul tanarului agresat, cerand autoritatilor competente o pozitie mai decisa in cazul manifestatiilor antimaghiare. Cei doi parlamentari au spus, potrivit Mediafax, ca ii vor adresa o interpelare ministrului Internelor, Cristian David, in care ii vor solicita sa fie interzisa activitatea organizatiei Noua Dreapta. La randul sau, europarlamentarul UDMR Sogor Csaba a precizat ca reprezentantii comunitatii maghiare vor avertiza Parlamentul European si Comisia Europeana cu privire la incidentele de la Cluj. Tot ieri, presedintele UDMR Marko Bela a subliniat
ca vinovat este si primarul Clujului, Emil Boc, care a autorizat "contramanifestatia". In replica, primarul Boc a spus ca, daca nu ar fi permis desfasurarea mitingului, riscurile ar fi fost de zece ori mai mari, pentru ca "manifestatia ar fi putut sa scape de sub control". Noua Dreapta s-a delimitat de incidentul de la Cluj, apreciind, intr-un comunicat de presa, ca mitingul impotriva separatismului maghiar "s-a desfasurat in conditii normale, singurele provocari venind din partea a doi etnici maghiari care au proferat gesturi obscene la adresa manifestantilor". Cat despre agresarea tanarului de etnie maghiara, Noua Dreapta mentioneaza ca incidentul a avut loc, potrivit declaratiilor victimei, inaintea inceperii mitingului, iar cei doi agresori nu sunt membri ai filialei Noua Dreapta Cluj.
Rectorii câştigă de două ori mai mult decât ministrul Adomniţei
Şefii universităţilor româneşti sunt cei mai avuţi bugetari din sistemul
de învăţământ, având salarii, în unele cazuri, duble faţă de ministrul Educaţiei. Dacă Cristian Adomniţei are un venit de 4800 de lei pe lună, Ion Vişa, rectorul Universităţii „Transilvania” din Braşov, a încasat, lunar, conform celei mai recente declaraţii de avere pe care a completat-o, câte 9300 de lei. Ion Vela, rectorul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, câştiga, la rându-i, în anul 2005, 7000 de lei pe lună, din bugetul
instituţiei, sumă la care se adăugau alte 2000 de lei, bani
obţinuţi printr-o firmă
în care era unic asociat.
Din postura de deputat şi rector al Universităţii „Politehnica” din Bucureşti, Ecaterina Andronescu a înregistrat, în anul 2006, peste 11000 de lei, în fiecare lună, în timp ce Ion Gh. Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, încasa, lunar, în acelaşi an, peste 13500 de lei, doar din bugetul universităţii pe care o conduce. Concret, şeful ASE era retribuit cu 5800 de lei pe lună, la care se adăugau 5771 de lei din programele de cercetare şi alţi 2000 de lei, drept indemnizaţii. Nici rectorul Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru, nu este preţuit mai puţin, primind lunar 8160 de lei, cu toate că este întrecut, la venituri, chiar de către subalternul său, Romiţă Iucu, prorectorul UB, acesta adjudecându-şi lunar 8210 lei.
Noii rectori încalcă legea
În cazul altor universităţi, încasările conducerii par a fi un secret bine păstrat. În ciuda faptului că legea obligă pe noii aleşi în fruntea universităţilor să-şi facă publică declaraţia de avere, în termen de două săptămâni, nici unul dintre noii rectori, unşi anul acesta, nu s-a sinchisit să-şi declare veniturile. În mod cel puţin bizar,
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca nu s-a conformat legii, nici la mai bine de două luni şi jumătate de la scrutinul câştigat de Andrei Marga, motivele invocate fiind când birocraţia, când problemele legate de site-ul instituţiei. În situaţii similare se află şi rectoratele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Universităţii Tehnice
de Construcţii din Iaşi, precum şi Academia de Poliţie.
de învăţământ, având salarii, în unele cazuri, duble faţă de ministrul Educaţiei. Dacă Cristian Adomniţei are un venit de 4800 de lei pe lună, Ion Vişa, rectorul Universităţii „Transilvania” din Braşov, a încasat, lunar, conform celei mai recente declaraţii de avere pe care a completat-o, câte 9300 de lei. Ion Vela, rectorul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, câştiga, la rându-i, în anul 2005, 7000 de lei pe lună, din bugetul
instituţiei, sumă la care se adăugau alte 2000 de lei, bani
obţinuţi printr-o firmă
în care era unic asociat.
Din postura de deputat şi rector al Universităţii „Politehnica” din Bucureşti, Ecaterina Andronescu a înregistrat, în anul 2006, peste 11000 de lei, în fiecare lună, în timp ce Ion Gh. Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, încasa, lunar, în acelaşi an, peste 13500 de lei, doar din bugetul universităţii pe care o conduce. Concret, şeful ASE era retribuit cu 5800 de lei pe lună, la care se adăugau 5771 de lei din programele de cercetare şi alţi 2000 de lei, drept indemnizaţii. Nici rectorul Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru, nu este preţuit mai puţin, primind lunar 8160 de lei, cu toate că este întrecut, la venituri, chiar de către subalternul său, Romiţă Iucu, prorectorul UB, acesta adjudecându-şi lunar 8210 lei.
Noii rectori încalcă legea
În cazul altor universităţi, încasările conducerii par a fi un secret bine păstrat. În ciuda faptului că legea obligă pe noii aleşi în fruntea universităţilor să-şi facă publică declaraţia de avere, în termen de două săptămâni, nici unul dintre noii rectori, unşi anul acesta, nu s-a sinchisit să-şi declare veniturile. În mod cel puţin bizar,
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca nu s-a conformat legii, nici la mai bine de două luni şi jumătate de la scrutinul câştigat de Andrei Marga, motivele invocate fiind când birocraţia, când problemele legate de site-ul instituţiei. În situaţii similare se află şi rectoratele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Universităţii Tehnice
de Construcţii din Iaşi, precum şi Academia de Poliţie.
Camera Deputaţilor a respins Ordonanţa privind desfiinţarea Comisiei de la Cotroceni
Camera Deputaţilor a respins Ordonanţa 95/2007 emisă în timpul mandatului lui Tudor Chiuariu, în vederea desfiinţării Comisiei prezidenţiale care analiza sesizările privind infracţiunile săvârşite de miniştri, declarată neconstituţională de către CCR.
Pentru proiectul de respingere a Ordonanţei au votat un număr de 240 de deputaţi, doar doi deputaţi (PRM) s-au împotrivit şi alţi şase s-au abţinut.
Pentru proiectul de respingere a Ordonanţei au votat un număr de 240 de deputaţi, doar doi deputaţi (PRM) s-au împotrivit şi alţi şase s-au abţinut.
DNA anchetează tranzacţiile cu terenuri din comuna Jucu
DNA doreşte să afle dacă s-au făcut afaceri
cu terenul pe care a fost construită fabrica Nokia în judeţul Cluj. DNA cercetează împrejurările în care mai multe persoane fizice şi juridice au cumpărat terenuri în comuna Jucu, anterior relocării fabricii şi încheierii contractului de asociere dintre Nokia şi Consiliul Judeţean Cluj.
Potrivit DNA, există suspiciuni că respectivele persoane au beneficiat de informaţii potrivit cărora compania
Nokia urma să deschidă o fabrică pe acele terenuri. Utilizarea unor informaţii care nu erau destinate publicităţii putea să aducă beneficiarilor foloase necuvenite prin creşterea valorii terenurilor achiziţionate. În acest scop, Serviciul Teritorial Cluj al Departamentului Naţional Anticorupţie a solicitat informaţii şi documente
Consiliului Judeţean Cluj.
Nokia a inaugurat, în luna februarie, în parcul industrial Tetarom III, din comuna clujeană Jucu, prima linie de asamblare pentru modele Nokia 1200. Parcul industrial Tetarom III se întinde, în acest moment, pe 154 de hectare, ocupate de concernul finlandez Nokia şi, pe viitor, de furnizorii săi. În urma deschiderii fabricii de la Jucu, Nokia a închis o fabrică la Bochum, în Germania, decizie care a stârnit un val de proteste din partea foştilor angajaţi.
cu terenul pe care a fost construită fabrica Nokia în judeţul Cluj. DNA cercetează împrejurările în care mai multe persoane fizice şi juridice au cumpărat terenuri în comuna Jucu, anterior relocării fabricii şi încheierii contractului de asociere dintre Nokia şi Consiliul Judeţean Cluj.
Potrivit DNA, există suspiciuni că respectivele persoane au beneficiat de informaţii potrivit cărora compania
Nokia urma să deschidă o fabrică pe acele terenuri. Utilizarea unor informaţii care nu erau destinate publicităţii putea să aducă beneficiarilor foloase necuvenite prin creşterea valorii terenurilor achiziţionate. În acest scop, Serviciul Teritorial Cluj al Departamentului Naţional Anticorupţie a solicitat informaţii şi documente
Consiliului Judeţean Cluj.
Nokia a inaugurat, în luna februarie, în parcul industrial Tetarom III, din comuna clujeană Jucu, prima linie de asamblare pentru modele Nokia 1200. Parcul industrial Tetarom III se întinde, în acest moment, pe 154 de hectare, ocupate de concernul finlandez Nokia şi, pe viitor, de furnizorii săi. În urma deschiderii fabricii de la Jucu, Nokia a închis o fabrică la Bochum, în Germania, decizie care a stârnit un val de proteste din partea foştilor angajaţi.
Traderul Jerome Kerviel a fost pus în libertate
Traderul Jérôme Kerviel,care a fost suspectat că a fraudat banca franceză Societe Generale cu aproape 5 miliarde de euro a fost pus în libertate. Anunţul a fost făcut de către avocatul său.
Traderul francez, Jérôme Kerviel, suspectat că ar fi produs
cea mai mare pierdere frauduloasă din istoria pieţelor financiare
va fi anchetat în libertate după mai bine de o lună petrecută în detenţie. Kerviel, care nu a fost prezent la audierile din această dimineaţă de la curtea de Apel din Paris va putea părăsi închisoarea chiar astăzi însă va trebuie să se prezinte la audierile în procesul intentat împotriva sa.
Decizia de astăzi vine după ce la audierile de vineri, parchetul general a hotărât menţinerea în detenţie a traderului de 31 de ani, motivând în primul rând necesitatea ca analizării tuturor documentelor anchetei.
Trebuie prezentate toate dovezile utilizate la demonstrarea adevărului şi care dovedesc mutarea frauduloasă, a explicat atunci purtătorul de cuvânt al curţii franceze de apel.
Acesta a reamintit că Jerome Kerviel, suspectat că a desfăşurat operaţiuni fincniare care i-au cauzat băncii Societe generale pierderi de 4,9 miliarde de euro, a fost inculpat pe 28 ianuarie sub acuzaţia de fals şi uz de fals, folosirea neautorizată a unui sistem
de date informatice
şi abuz de încredere. Sunt foarte fericită pentru Jerome a declarat avocata sa, Elisabeth Meyer.
Traderul francez, Jérôme Kerviel, suspectat că ar fi produs
cea mai mare pierdere frauduloasă din istoria pieţelor financiare
va fi anchetat în libertate după mai bine de o lună petrecută în detenţie. Kerviel, care nu a fost prezent la audierile din această dimineaţă de la curtea de Apel din Paris va putea părăsi închisoarea chiar astăzi însă va trebuie să se prezinte la audierile în procesul intentat împotriva sa.
Decizia de astăzi vine după ce la audierile de vineri, parchetul general a hotărât menţinerea în detenţie a traderului de 31 de ani, motivând în primul rând necesitatea ca analizării tuturor documentelor anchetei.
Trebuie prezentate toate dovezile utilizate la demonstrarea adevărului şi care dovedesc mutarea frauduloasă, a explicat atunci purtătorul de cuvânt al curţii franceze de apel.
Acesta a reamintit că Jerome Kerviel, suspectat că a desfăşurat operaţiuni fincniare care i-au cauzat băncii Societe generale pierderi de 4,9 miliarde de euro, a fost inculpat pe 28 ianuarie sub acuzaţia de fals şi uz de fals, folosirea neautorizată a unui sistem
de date informatice
şi abuz de încredere. Sunt foarte fericită pentru Jerome a declarat avocata sa, Elisabeth Meyer.
Austriecii si britanicii, in topul achizitiilor de portofoliu imobiliar in Bucuresti
Majoritatea achizitiilor de portofoliu facute in 2007 pe piata imobiliara bucuresteana au fost realizate de fonduri de investitii provenind din Austria si Marea Britanie (31%, respectiv 27%).
Investitorii din aceste tari au fost activi inca din stadiile incipiente ale pietei romanesti de investitii (2003-2004), achizitionand proprietati in toate sectoarele domeniului imobiliar.
Piata investitiilor institutionale a atras aproximativ 750 milioane euro in 2007. Pe piata spatiilor de birouri
s-au inregistrat tranzactii de investitii in valoare de 531 milioane euro, sectorul industrial situandu-se pe locul 2, cu 19% din volumul total al tranzactiilor, potrivit unui studiu al companiei de consultanta imobiliara Atisreal.
Segmentul hotelurilor a inregistrat o activitate mai crescuta, comparativ cu anii precedenti. In 2007, tranzactiile de investitii au totalizat pe acest segment 61 milioane euro.
Anul trecut nu au fost inregistrate tranzactii de investitii cu spatii comerciale in Bucuresti.
Spre deosebire de tranzactiile cu spatii de birouri, care au fost incheiate exclusiv in Capitala, investitiile
implicand centre comerciale au fost realizate numai in orasele din provincie, totalizand aproximativ 747 milioane euro.
Atractivitatea pietei de investitii a scazut spre sfarsitul lui 2007
Aderarea la Uniunea Europeana si perspectivele economice optimiste, coroborate cu evolutia ascendenta a pietei imobiliare, precum si indicatorii favorabili referitori la riscul de tara, constituie principalii factori ce au condus la cresterea atractivitatii pietei locale de investitii in prima jumatate a lui 2007, au declarat specialistii Atisreal.
Insa, ca urmare a instabilitatii de pe pietele
financiare internationale si in special datorita ingrijorarii crescute legate de piata creditelor, in trimestrul 4 al anului trecut s-a inregistrat o scadere a activitatii de investitii in Bucuresti, au adaugat consultantii Atisreal.
Cresterea constanta a cererii pe acest segment a fost sustinuta de aportul important de capital al fondurilor de investitii si companiilor
ce gestioneaza proprietati imobiliare. Acestea au in vedere Romania in scopul diversificarii portofoliului imobiliar si a riscului la nivel regional. Cu toate ca piata investitiilor se afla in plin proces de maturizare, dezvoltarea acesteia continua sa fie limitata de lipsa proprietatilor de calitate, insuficiente pentru acoperirea cererii tot mai mari.
Primele doua companii, in privinta volumului investiilor in 2007, au fost Immoeast si Ixis Corporate & Investment Bank.
Immoeast si-a extins portofoliul de proprietati detinute in Bucuresti prin achizitionarea proiectului S Park (spatii de birouri) si a unei companii de dezvoltare in domeniul industrial, in timp ce in orasele de provincie interesul companiei a fost concentrat pe segmentul spatiilor comerciale.
Fondul francez de investitii Ixis a intrat pe piata locala prin achizitionarea cladirii America House, pentru valoarea record de 120 milioane euro.
Aceste doua fonduri de investitii au incheiat tranzactii reprezentand 45% din totalul volumului de investitii inregistrat in 2007. Alte tranzactii semnificative au fost incheiate de DEGI (111 milioane euro), Fabian (95 milioane euro) si Teesland IOG (70 milioane euro).
Investitorii din aceste tari au fost activi inca din stadiile incipiente ale pietei romanesti de investitii (2003-2004), achizitionand proprietati in toate sectoarele domeniului imobiliar.
Piata investitiilor institutionale a atras aproximativ 750 milioane euro in 2007. Pe piata spatiilor de birouri
s-au inregistrat tranzactii de investitii in valoare de 531 milioane euro, sectorul industrial situandu-se pe locul 2, cu 19% din volumul total al tranzactiilor, potrivit unui studiu al companiei de consultanta imobiliara Atisreal.
Segmentul hotelurilor a inregistrat o activitate mai crescuta, comparativ cu anii precedenti. In 2007, tranzactiile de investitii au totalizat pe acest segment 61 milioane euro.
Anul trecut nu au fost inregistrate tranzactii de investitii cu spatii comerciale in Bucuresti.
Spre deosebire de tranzactiile cu spatii de birouri, care au fost incheiate exclusiv in Capitala, investitiile
implicand centre comerciale au fost realizate numai in orasele din provincie, totalizand aproximativ 747 milioane euro.
Atractivitatea pietei de investitii a scazut spre sfarsitul lui 2007
Aderarea la Uniunea Europeana si perspectivele economice optimiste, coroborate cu evolutia ascendenta a pietei imobiliare, precum si indicatorii favorabili referitori la riscul de tara, constituie principalii factori ce au condus la cresterea atractivitatii pietei locale de investitii in prima jumatate a lui 2007, au declarat specialistii Atisreal.
Insa, ca urmare a instabilitatii de pe pietele
financiare internationale si in special datorita ingrijorarii crescute legate de piata creditelor, in trimestrul 4 al anului trecut s-a inregistrat o scadere a activitatii de investitii in Bucuresti, au adaugat consultantii Atisreal.
Cresterea constanta a cererii pe acest segment a fost sustinuta de aportul important de capital al fondurilor de investitii si companiilor
ce gestioneaza proprietati imobiliare. Acestea au in vedere Romania in scopul diversificarii portofoliului imobiliar si a riscului la nivel regional. Cu toate ca piata investitiilor se afla in plin proces de maturizare, dezvoltarea acesteia continua sa fie limitata de lipsa proprietatilor de calitate, insuficiente pentru acoperirea cererii tot mai mari.
Primele doua companii, in privinta volumului investiilor in 2007, au fost Immoeast si Ixis Corporate & Investment Bank.
Immoeast si-a extins portofoliul de proprietati detinute in Bucuresti prin achizitionarea proiectului S Park (spatii de birouri) si a unei companii de dezvoltare in domeniul industrial, in timp ce in orasele de provincie interesul companiei a fost concentrat pe segmentul spatiilor comerciale.
Fondul francez de investitii Ixis a intrat pe piata locala prin achizitionarea cladirii America House, pentru valoarea record de 120 milioane euro.
Aceste doua fonduri de investitii au incheiat tranzactii reprezentand 45% din totalul volumului de investitii inregistrat in 2007. Alte tranzactii semnificative au fost incheiate de DEGI (111 milioane euro), Fabian (95 milioane euro) si Teesland IOG (70 milioane euro).
Leul, lovit în plin de criza americană
Statele Unite traversează cea mai gravă criză financiară de după al Doilea Război Mondial, susţine fostul preşedinte al Rezervei Federale americane, Alan Greenspan.
Situaţia delicată din SUA are efecte inclusiv în România: cursul leului s-a depreciat ieri la 3,76 lei/euro, iar Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 3,17% faţă de vineri.Leul a pierdut ieri 1,37% în raport cu euro, cursul de referinţă urcând cu circa 5 bani faţă de cotaţia anunţată vineri de Banca Naţională a României (BNR), de la 3,71 lei/euro la 3,76 lei/euro. Pe piaţa interbancară, leul s-a apreciat la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, atingând un nivel de 3,74-3,75 lei pentru un euro. Asta deşi BNR a atras, tot ieri, 3,4 miliarde de lei de la băncile comerciale, într-un depozit
cu scadenţa la două săptămâni.
Criza ne va lovi la un moment dat
Analiştii spun că, în mare măsură, cauza deprecierii leului este contextul internaţional. La acesta se pot adăuga şi problemele interne, precum „incertitudinea politică şi apropierea alegerilor locale“, după cum ne-a declarat analistul economic Laurian Lungu, de la Grupul de Economie Aplicată (GEA). Pentru a evita ca moneda naţională să se deprecieze în continuare, Lungu crede că guvernul ar trebui să evite eventualele „pomeni“ electorale, atât de uzuale când e vorba despre ani electorali. Comisia Naţională de Prognoză estima recent un curs mediu de 3,5 lei pentru un euro pentru 2008. Laurian Lungu este însă rezervat în această privinţă.
„Acest nivel, de 3,5 lei/euro, poate fi atins dacă economia continuă să meargă bine“, a adăugat el. „În ţara noastră nu pare a fi deocamdată criză“, crede Laurian Lungu. El îşi bazează afirmaţia pe doi indicatori esenţiali: am avut creştere economică solidă pe primul trimestru al anului, iar creditul bancar este în plină expansiune. Cu toate acestea, este aproape imposibil ca efectele crizei la nivel mondial să nu lovească şi ţara noastră. „Criza va ajunge şi la noi la un moment dat“, a continuat Lungu. Este însă puţin probabil să ne afecteze atât de tare precum este afectată, de exemplu, SUA.
INFLUENŢE
Cutremurul de pe Bursele internaţionale a fost resimţit şi la Bucureşti
Bursele internaţionale au înregistrat ieri scăderi abrupte, declinul fiind alimentat de temerile că problemele cu care se confruntă banca americană Bear Stearns, preluată la un preţ scăzut de JP Morgan, s-ar putea extinde. Bursa de Valori Bucureşti s-a conectat şi ea rapid la această tendinţă. Astfel, indicele BET-C, care urmăreşte tendinţa generală a pieţei, a pierdut ieri 3,17 procente în comparaţie cu nivelul înregistrat vineri.
ŞOC
SUA, în cea mai dificilă perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial
Statele Unite traversează cea mai gravă criză financiară de după al Doilea Război Mondial, a declarat fostul preşedinte al Rezervei Federale americane (Fed), Alan Greenspan, citat de publicaţia „Financial Times“. După spusele sale, se va trece peste acest moment dificil abia după stabilizarea preţurilor din sectorul imobiliar.
Preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, a confirmat şi el ieri că economia SUA se confruntă cu „o perioadă dificilă“. „Stabilizarea preţurilor locuinţelor va clarifica situaţia de pe piaţă, întrucât pierderile vor fi concrete şi nu estimative. Astfel, va fi eliminată o sursă majoră de extindere a problemelor, iar instituţiile financiare se vor recapitaliza sau vor ieşi din afaceri. Încrederea în sectorul imobiliar va fi redobândită treptat“, a adăugat Greenspan.
Pentru un pumn de dolari
Efectele crizei sunt evidente. Grupul bancar JPMorgan Chase a încheiat un acord pentru preluarea băncii de investiţii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe acţiune, respectiv 236 de milioane de dolari. Înainte de intrarea în criză, o acţiune a băncii atinsese un nivel maxim de 172 dolari. Înainte de criză, Bear Stearns avea o capitalizare de peste 60 de miliarde de dolari şi administra
active în valoare de peste 350 de miliarde de dolari.
PIERDERI
Cronologia crizei din SUA
2005 - Preţul caselor creşte cu până la 30% în Statele Unite
2006 - Scade numărul de case construite cu 40%, iar preţurile stagnează
2007 - Vânzările de case scad accelerat şi cresc dobânzile la creditele ipotecare, deoarece investitorii în domeniu încearcă să-şi salveze investiţiile. Oamenii nu îşi mai permit să cumpere casele pentru care au contractat credite
8 februarie 2007 - Banca britanică HSBC raportează primele pierderi asociate cu investiţii în sectorul ipotecar american
2 aprilie 2007 - Creditorul imobiliar New Century intră în faliment
septembrie 2007 - Banca britanică Northern Rock intră în insolvenţă din cauza crizei din SUA, unde avea plasamente masive
octombrie 2007 - Citigroup, cea mai mare bancă americană, estimează pierderi totale de circa 7,3 miliarde de dolari; Merrill Lynch, o altă bancă americană, comunică pierderi de 8,3 miliarde de dolari
ianuarie 2008 - Merrill Lynch anunţă pierderi totale în valoare de 16 miliarde de dolari
februarie 2008 - Banca elveţiană UBS raportează şi ea pierderi totale de 18 miliarde de dolari.
CAUZE
Firmele de rating, complice la criză
Alan Greenspan vede două cauze majore care au adus SUA în situaţia actuală: politica monetară permisivă aplicată de Fed în perioada 2001-2004 şi lipsa de eficienţă a sistemelor
de evaluare a riscurilor. „Această criză va face numeroase victime. Sistemul de evaluare a riscurilor va fi afectat în mod special“, a continuat Greenspan. El nu face decât să readucă în discuţie, deşi pe departe, o problemă semnalată de multă vreme în cazul firmelor
de rating. Acestea nu şi-au delimitat niciodată clar serviciile
de consultanţă financiară, de cele de evaluare.
Fed a încercat în mod repetat în ultima vreme să revigoreze economia americană, principala „falie“ care creează seisme la nivel mondial, printr-o pârghie care în teorie ar fi trebuit să funcţioneze: micşorarea dobânzii de politică monetară. Această măsură urmăreşte creşterea consumului care stimulează, la rândul său, economia. Principalele efecte secundare ale măsurii sunt devalorizarea monedei naţionale şi puseuri inflaţioniste. La şedinţa de politică monetară programată azi, Fed ar putea să reducă din nou dobânda de referinţă de la nivelul actual de 3%, pentru a susţine economia.
Aurul şi petrolul, la maxime istorice
Moneda americană a atins ieri nivelul istoric de 1,59 dolari pentru un euro. Pentru a se păzi de „slăbiciunea“ dolarului, marii investitori plasează capitalul în bunuri precum aurul şi petrolul, punând presiune pe preţul acestora. Aurul a atins la Londra un preţ aproape halucinant, de 1.030 de dolari pe uncie (1 uncie = circa 29 grame). De la începutul anului, preţul petrolului şi cel al aurului s-au apreciat cu 16, respectiv 23 de procente.
SEISME FINANCIARE
Când istoria se repetă
1929 - Anul celei mai grave crize financiare din istoria sistemelor economice moderne. Criza s-a terminat 10 ani mai târziu. Comerţul internaţional s-a degradat, veniturile şi profiturile la fel. Oraşele mari din întreaga lume au fost lovite violent. S-au oprit orice fel de construcţii şi de proiecte de reparaţii a infrastructurii.
1953 - După războiul din Coreea, inflaţia a crescut în SUA. Mai multe fonduri de investiţii au fost preluate de stat pentru a nu se prăbuşi.
1973 - Izbucneşte criza petrolului. Preţul barilului creşte de patru ori.
1980 - Revoluţia din Iran determină creşterea exagerată a preţului petrolului, astfel că multe sisteme energetice intră în faliment.
1990 - Producţia industrială şi comerţul scad la minime istorice. Antreprenorii se concentrează pe un nou domeniu - IT&C.
2001 - Ca urmare a atentatelor de la World Trade Center şi a unor scandaluri financiare are loc prăbuşirea la burse a companiilor care acţionau pe internet.
Situaţia delicată din SUA are efecte inclusiv în România: cursul leului s-a depreciat ieri la 3,76 lei/euro, iar Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 3,17% faţă de vineri.Leul a pierdut ieri 1,37% în raport cu euro, cursul de referinţă urcând cu circa 5 bani faţă de cotaţia anunţată vineri de Banca Naţională a României (BNR), de la 3,71 lei/euro la 3,76 lei/euro. Pe piaţa interbancară, leul s-a apreciat la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, atingând un nivel de 3,74-3,75 lei pentru un euro. Asta deşi BNR a atras, tot ieri, 3,4 miliarde de lei de la băncile comerciale, într-un depozit
cu scadenţa la două săptămâni.
Criza ne va lovi la un moment dat
Analiştii spun că, în mare măsură, cauza deprecierii leului este contextul internaţional. La acesta se pot adăuga şi problemele interne, precum „incertitudinea politică şi apropierea alegerilor locale“, după cum ne-a declarat analistul economic Laurian Lungu, de la Grupul de Economie Aplicată (GEA). Pentru a evita ca moneda naţională să se deprecieze în continuare, Lungu crede că guvernul ar trebui să evite eventualele „pomeni“ electorale, atât de uzuale când e vorba despre ani electorali. Comisia Naţională de Prognoză estima recent un curs mediu de 3,5 lei pentru un euro pentru 2008. Laurian Lungu este însă rezervat în această privinţă.
„Acest nivel, de 3,5 lei/euro, poate fi atins dacă economia continuă să meargă bine“, a adăugat el. „În ţara noastră nu pare a fi deocamdată criză“, crede Laurian Lungu. El îşi bazează afirmaţia pe doi indicatori esenţiali: am avut creştere economică solidă pe primul trimestru al anului, iar creditul bancar este în plină expansiune. Cu toate acestea, este aproape imposibil ca efectele crizei la nivel mondial să nu lovească şi ţara noastră. „Criza va ajunge şi la noi la un moment dat“, a continuat Lungu. Este însă puţin probabil să ne afecteze atât de tare precum este afectată, de exemplu, SUA.
INFLUENŢE
Cutremurul de pe Bursele internaţionale a fost resimţit şi la Bucureşti
Bursele internaţionale au înregistrat ieri scăderi abrupte, declinul fiind alimentat de temerile că problemele cu care se confruntă banca americană Bear Stearns, preluată la un preţ scăzut de JP Morgan, s-ar putea extinde. Bursa de Valori Bucureşti s-a conectat şi ea rapid la această tendinţă. Astfel, indicele BET-C, care urmăreşte tendinţa generală a pieţei, a pierdut ieri 3,17 procente în comparaţie cu nivelul înregistrat vineri.
ŞOC
SUA, în cea mai dificilă perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial
Statele Unite traversează cea mai gravă criză financiară de după al Doilea Război Mondial, a declarat fostul preşedinte al Rezervei Federale americane (Fed), Alan Greenspan, citat de publicaţia „Financial Times“. După spusele sale, se va trece peste acest moment dificil abia după stabilizarea preţurilor din sectorul imobiliar.
Preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, a confirmat şi el ieri că economia SUA se confruntă cu „o perioadă dificilă“. „Stabilizarea preţurilor locuinţelor va clarifica situaţia de pe piaţă, întrucât pierderile vor fi concrete şi nu estimative. Astfel, va fi eliminată o sursă majoră de extindere a problemelor, iar instituţiile financiare se vor recapitaliza sau vor ieşi din afaceri. Încrederea în sectorul imobiliar va fi redobândită treptat“, a adăugat Greenspan.
Pentru un pumn de dolari
Efectele crizei sunt evidente. Grupul bancar JPMorgan Chase a încheiat un acord pentru preluarea băncii de investiţii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe acţiune, respectiv 236 de milioane de dolari. Înainte de intrarea în criză, o acţiune a băncii atinsese un nivel maxim de 172 dolari. Înainte de criză, Bear Stearns avea o capitalizare de peste 60 de miliarde de dolari şi administra
active în valoare de peste 350 de miliarde de dolari.
PIERDERI
Cronologia crizei din SUA
2005 - Preţul caselor creşte cu până la 30% în Statele Unite
2006 - Scade numărul de case construite cu 40%, iar preţurile stagnează
2007 - Vânzările de case scad accelerat şi cresc dobânzile la creditele ipotecare, deoarece investitorii în domeniu încearcă să-şi salveze investiţiile. Oamenii nu îşi mai permit să cumpere casele pentru care au contractat credite
8 februarie 2007 - Banca britanică HSBC raportează primele pierderi asociate cu investiţii în sectorul ipotecar american
2 aprilie 2007 - Creditorul imobiliar New Century intră în faliment
septembrie 2007 - Banca britanică Northern Rock intră în insolvenţă din cauza crizei din SUA, unde avea plasamente masive
octombrie 2007 - Citigroup, cea mai mare bancă americană, estimează pierderi totale de circa 7,3 miliarde de dolari; Merrill Lynch, o altă bancă americană, comunică pierderi de 8,3 miliarde de dolari
ianuarie 2008 - Merrill Lynch anunţă pierderi totale în valoare de 16 miliarde de dolari
februarie 2008 - Banca elveţiană UBS raportează şi ea pierderi totale de 18 miliarde de dolari.
CAUZE
Firmele de rating, complice la criză
Alan Greenspan vede două cauze majore care au adus SUA în situaţia actuală: politica monetară permisivă aplicată de Fed în perioada 2001-2004 şi lipsa de eficienţă a sistemelor
de evaluare a riscurilor. „Această criză va face numeroase victime. Sistemul de evaluare a riscurilor va fi afectat în mod special“, a continuat Greenspan. El nu face decât să readucă în discuţie, deşi pe departe, o problemă semnalată de multă vreme în cazul firmelor
de rating. Acestea nu şi-au delimitat niciodată clar serviciile
de consultanţă financiară, de cele de evaluare.
Fed a încercat în mod repetat în ultima vreme să revigoreze economia americană, principala „falie“ care creează seisme la nivel mondial, printr-o pârghie care în teorie ar fi trebuit să funcţioneze: micşorarea dobânzii de politică monetară. Această măsură urmăreşte creşterea consumului care stimulează, la rândul său, economia. Principalele efecte secundare ale măsurii sunt devalorizarea monedei naţionale şi puseuri inflaţioniste. La şedinţa de politică monetară programată azi, Fed ar putea să reducă din nou dobânda de referinţă de la nivelul actual de 3%, pentru a susţine economia.
Aurul şi petrolul, la maxime istorice
Moneda americană a atins ieri nivelul istoric de 1,59 dolari pentru un euro. Pentru a se păzi de „slăbiciunea“ dolarului, marii investitori plasează capitalul în bunuri precum aurul şi petrolul, punând presiune pe preţul acestora. Aurul a atins la Londra un preţ aproape halucinant, de 1.030 de dolari pe uncie (1 uncie = circa 29 grame). De la începutul anului, preţul petrolului şi cel al aurului s-au apreciat cu 16, respectiv 23 de procente.
SEISME FINANCIARE
Când istoria se repetă
1929 - Anul celei mai grave crize financiare din istoria sistemelor economice moderne. Criza s-a terminat 10 ani mai târziu. Comerţul internaţional s-a degradat, veniturile şi profiturile la fel. Oraşele mari din întreaga lume au fost lovite violent. S-au oprit orice fel de construcţii şi de proiecte de reparaţii a infrastructurii.
1953 - După războiul din Coreea, inflaţia a crescut în SUA. Mai multe fonduri de investiţii au fost preluate de stat pentru a nu se prăbuşi.
1973 - Izbucneşte criza petrolului. Preţul barilului creşte de patru ori.
1980 - Revoluţia din Iran determină creşterea exagerată a preţului petrolului, astfel că multe sisteme energetice intră în faliment.
1990 - Producţia industrială şi comerţul scad la minime istorice. Antreprenorii se concentrează pe un nou domeniu - IT&C.
2001 - Ca urmare a atentatelor de la World Trade Center şi a unor scandaluri financiare are loc prăbuşirea la burse a companiilor care acţionau pe internet.
Bechtel pluseaza la 6,5 miliarde euro
Compania americana a solicitat consultantului Scetauroute majorarea costurilor la autostrada Transilvania de aproape 3 ori fata de proiectul initial
La suma ceruta de Bechtel, costul unui kilometru de autostrada s-ar apropia de pragul de 20 milioane euro, cost greu de acceptat inclusiv in zonele dificile de munte. In sprijinul solicitarii lor, americanii au prezentat un tabel de costuri, la fiecare rubrica aparand o inmultire cu 3. Mai interesant este ca solicitarea Bechtel vine pe fondul inexistentei proiectului final de executie si a proiectului tehnic, care se estimeaza ca vor fi gata abia in cursul acestui an.
Pentru continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania, in bugetul pentru 2008 au fost previzionate circa 450 milioane euro, in conditiile in care intreg bugetul destinat Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) nu depaseste 700 milioane euro. Directorul CNADNR, Mihai Grecu, a anuntat, inca de la sfarsitul lunii februarie, ca fondurile destinate Bechtel au fost epuizate si ca, daca nu se vor gasi bani, lucrarile ar putea fi sistate. Ca sa fie sigur ca Bechtel ia repede o portie consistenta de bani, Mihai Grecu a aprobat de la inceputul anului plati catre compania americana de 140 milioane euro, desi, conform contractului, obligatia CNADNR era de a achita ca avans maximum 30% din suma. Scapand de toti banii de care dispune, Compania de Autostrazi a ajuns in situatia de a nu mai putea achita alte cheltuieli, cum ar fi cele pentru terenuri sau utilitati. Mai mult, CNADNR are restante la plata de anul trecut, de aproape un miliard de euro, pentru diferite lucrari angajate, dar in acelasi timp comanda studii de fezabilitate de zeci de milioane de euro pentru drumuri expres care, probabil, nu vor fi construite niciodata.
Revenind la Bechtel, ai carei reprezentanti refuza orice comentariu pe marginea problemelor aparute, trebuie sa spunem ca justificarea pentru banii primiti se va face abia la sfarsitul anului, cand acest guvern va fi devenit deja istorie.
Graba suspecta
Daca pentru intreg anul 2008 sumele promise firmei Bechtel pentru continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania nu depaseau nivelul de 500 milioane euro, este normal sa ne intrebam de ce i s-au achitat deja 140 milioane? In nici doua luni, Bechtel a reusit sa cheltuiasca suma amintita, ceea ce inseamna ca, in acest ritm, pe tot parcursul anului suma totala s-ar ridica la 840 milioane euro. Guvernul stie insa prea bine ca nu are de unde lua acesti bani. In anul 2007, Bechtel a primit pentru lucrarile la autostrada ceva mai mult de 100 milioane euro si a turnat, demonstrativ, circa trei kilometri de asfalt. Daca ar fi sa ne raportam la suma consumata in primele doua luni ale acestui an, cel putin teoretic, Bechtel ar fi trebuit sa avanseze cu lucrarile mai mult decat a facut-o pe tot parcursul anului 2007. Evident, nici vorba de asa ceva. In aceasta situatie, ne putem intreba pe ce s-au cheltuit cele 140 milioane euro, in numai doua luni, si de unde va scoate Ministerul Transporturilor restul de bani necesari continuarii lucrarilor, in conditiile in care bugetul pentru 2008 a fost evaporat deja. La aceste dileme se mai poate adauga si cea legata de costul real al kilometrului de autostrada, dat fiind faptul ca pretul initial de circa 2,2 miliarde euro pentru intreaga lucrare poate sari in final chiar si de cele 6,5 miliarde euro solicitate acum. In plus, la rectificarea bugetara de saptamana trecuta, Ministerului Transporturilor i-au fost amputate 100 milioane lei.
Arma secreta: Fondul de dezvoltare
Dupa vanzarea Bancii Comerciale Romane, privatizare in urma careia statul roman a incasat aproximativ 2,2 miliarde euro, Guvernul a anuntat infiintarea Fondului National de Dezvoltare, destinat proiectelor de infrastructura
, o parte importanta din bani urmand a fi directionati catre autostrada Transilvania. Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu si fostul ministru al finantelor Sebastian Vladescu anuntau ca minimum un miliard din veniturile acestui fond vor fi alocati lucrarilor la autostrada amintita, alte sume mai mici contribuind la alte proiecte, intre care centuri ocolitoare pentru cateva mari orase, inclusiv construirea unui nou stadion in Bucuresti. La pusculita Fondului nu contribuiau doar banii din vanzarea BCR, ci si sumele provenite din alte privatizari, care au ajuns in anul 2007 la inca un miliard de euro. Fondul a fost aprobat, pentru anul 2007, prin Legea bugetului de stat, iar de atunci incoace peste sumele intrate s-a asternut tacerea. Nu am reusit sa obtinem o situatie clara a incasarilor, cu atat mai putin a destinatiei banilor. Daca directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, Mihai Grecu, a anuntat ca banii destinati autostrazii Transilvania au fost deja cheltuiti si nu se stie de unde vor fi luati altii, inseamna ca trebuie sa-l credem, mai ales ca acesti bani nu au provenit de la Fondul National de Dezvoltare. Ar putea sa vina insa in viitor de acolo, iar declaratia directorului Grecu nu este altceva decat o fortare de mana la adresa Guvernului pentru a intra in banii Fondului. Nimic rau in asta, daca pe parcurs nu ar fi aparut si alte dileme si daca finantarea cu banii Fondului ar fi fost prinsa in buget.
Tinta, pe punctul de a fi atinsa
Ne intoarcem la enigmele Bechtel, pe care am incercat sa le lamurim adresandu-ne direct reprezentantilor companiei. Dat fiind faptul ca este vorba de o lucrare finantata din bani publici era firesc sa aflam: care este suma reala acordata de Guvern, pana in prezent, pentru autostrada Transilvania si care este suma angajata pentru tot anul 2008; care este costul mediu real al unui kilometru de autostrada si la cat sunt evaluate costurile finale; ce masuri va lua Bechtel in cazul in care Guvernul nu va reusi sa identifice sumele necesare continuarii lucrarilor; care este stadiul lucrarilor; care este stadiul rezolvarii problemei exproprierilor? In ciuda insistentelor noastre, nimeni de la Bechtel nu s-a sinchisit sa raspunda. Concluziile le tragem, asadar, singuri. Contractul cu firma Bechtel a fost renegociat de fostul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre, fara a schimba situatia incomoda in care se afla partea romana. Este stiut faptul ca Bechtel are toate drepturile, iar partea romana - toate obligatiile. Contractul prevede, intre altele, termene-tinta, cantitati-tinta si, mai ales, preturi-tinta, ceea ce in final se traduce printr-o crestere a pretului pentru un kilometru de autostrada de la 5-6 milioane euro la 18-20 milioane euro. Aceste costuri sunt echivalente cu cele prognozate pentru autostrada Brasov-Comarnic, unde se lucreaza in conditii mult mai dificile de relief. Mai in gluma, mai in serios, la 17-18 milioane/kilometru mai ca se poate construi chiar un tunel de metrou pana la Bors.
Contractul nu lasa cale de intors
La renegocierea contractului cu Bechtel s-a spus ca s-a eliminat clauza prin care partea romana era obligata sa acorde un imprumut fara dobanda, in valoare de 250 milioane euro, in paralel cu plata lucrarilor efectiv executate in fiecare an, si ca in noua formula a contractului cu Bechtel avansul va fi de 30% din valoarea lucrarilor, urmand ca acesta sa fie recuperat din platile lunare pentru lucrari efective, astfel ca la sfarsit de an partea romana sa plateasca numai lucrarile efectiv executate. Amintim ca, in cazul constructiei sau reabilitarii de drumuri nationale, avansul este de numai 15%. Oricum, dupa modul de plata aplicat, acest lucru este irelevant, caci directorul Mihai Grecu a dat un ordin intern, semnat numai de el, prin care garanteaza celor de la Bechtel minimum 75% pentru asigurarea cash-flow-ului, desi in realitate s-a platit 95%. O alta clauza a contractului, despre care nu se spune nimic, este legata de plata taxelor vamale pentru utilajele pe care Bechtel le importa in vederea efectuarii lucrarilor. Astfel, statul roman este cel care plateste taxele vamale de 35% din valoarea utilajului, la care se adauga taxa pe valoare adaugata. Mai mult, pentru ca nu s-a facut nicio modificare la pretul unitar, care ar fi trebuit sa includa toate taxele platite, taxele vamale pentru utilaje vor fi adaugate la acest pret unitar, ceea ce va duce la un pret pe kilometru de autostrada mai mare decat oriunde in Europa. De altfel, este aproape sigur ca pretul total al autostrazii Transilvania a sarit de la 2,2 miliarde euro la 5,3 miliarde euro si se anticipeaza ca, in final, acesta va ajunge la 7 miliarde euro. N-ar trebui sa ne surprinda acest lucru, daca ne-am aminti ca, la momentul negocierii contractului, Bechtel a fost asistat de cei mai buni avocati ai sai, de la Londra, in timp ce Ministerul Transporturilor a fost asistat de juristii proprii si de o firma de avocatura cu sediul intr-un apartament din Drumul Taberei.
Consultantul fara consultare
De cand a fost numit la conducerea CNADNR, directorul Mihai Grecu si-a facut o prioritate absoluta din platile catre Bechtel. Surse din minister sustin ca directorul CNADNR se comporta ca si cum ar fi angajatul americanilor. Nu intamplator, intre Mihai Grecu si seful sau direct, adica ministrul Ludovic Orban, nu exista niciun dialog. Asa se face ca CNADNR a aprobat platile aferente anului 2008 catre constructorul autostrazii Brasov-Bors, compania americana Bechtel, fara sa aiba acordul firmei franceze Scetauroute, care supervizeaza lucrarile. Atunci la ce am mai angajat aceasta companie, pe care o si platim, de altfel, cu vreo 5 milioane de euro pentru serviciile
pe care ni le face? Nu mai putin de 95% din suma inclusa in dispozitia de plata catre Bechtel a fost facuta fara avizul Scetauroute, lucru recunoscut de altfel de Mihai Grecu, care motiveaza acest lucru prin „nesuprapunerea programului de lucru al companiei cu cel al lui Bechtel”. Cu alte cuvinte, nu pot sa supervizeze francezii pe cat de mult lucreaza americanii. In alta ordine de idei, directorul de la CNADNR, desi nu mai are bani in buget, face licitatii pentru studii de fezabilitate la drumuri expres, in valoare de milioane de euro, care vor fi construite la Sfantu’ Asteapta. De pilda, s-au platit pentru drumul expres Pitesti-Craiova (in lungime de 100 km) circa 12 milioane euro, plus TVA, in timp ce asemenea studii presupun costuri de circa 1,2 milioane euro, plus TVA, pentru 100 km.
Fondul de Dezvoltare si lipsa de transparenta
Conform deciziei Guvernului din decembrie 2006, Fondul National de Dezvoltare se aproba anual, prin Legea bugetului de stat si are trei subdiviziuni:
- fondul destinat finantarii proiectelor de investitii în infrastructura si a altor proiecte prioritare;
- finantarea cheltuielilor generate de constructia de obiective în cazul în care s-au efectuat retrocedari;
- fondul destinat suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe sau proiecte care beneficiaza de finantare
din fonduri europene.
Sursa de alimentare
a Fondului o reprezinta veniturile din privatizare, rezultate dupa deducerea cheltuielilor prevazute în bugetele acestora, din sumele încasate din vânzarea actiunilor rezultate din conversia în actiuni a creantelor de stat si din sumele existente în contul curent general al trezoreriei statului si în contul în valuta al Ministerului Finantelor din venituri din privatizare. Fondul se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale numai pe baza de Hotarâri ale Guvernului. Modul de utilizare a sumelor alocate se raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice. Si mai departe…?
Se cauta bani pentru exproprieri
Guvernul ar putea plati despagubiri suplimentare de 76,29 milioane lei (peste 20 milioane de euro) pentru exproprierea a 1.312 terenuri aflate pe amplasamentul lucrarilor de constructie a autostrazii Brasov-Cluj-Bors, potrivit unui proiect de hotarâre al Ministerului Transporturilor. Proiectul prevede, de asemenea, scoaterea de pe lista cu exproprieri a circa 70 de proprietati din judetele Salaj, Bihor si Cluj, ca urmare a faptului ca proiectul tehnic a trecut de la faza studiului de fezabilitate la faza detaliilor de executie si ca schimbarea configuratiei parcelei (prin alipire, dezlipire, transfer de drepturi reale sau de aparitia unor sarcini) duce la modificarea numarului cadastral. Documentul
redactat de MT prevede majorarea sumelor pentru cei care vor fi expropriati. Daca documentul va fi aprobat de Guvern, banii vor fi platiti din bugetul pe 2008 al Ministerului Transporturilor. Care buget?
La suma ceruta de Bechtel, costul unui kilometru de autostrada s-ar apropia de pragul de 20 milioane euro, cost greu de acceptat inclusiv in zonele dificile de munte. In sprijinul solicitarii lor, americanii au prezentat un tabel de costuri, la fiecare rubrica aparand o inmultire cu 3. Mai interesant este ca solicitarea Bechtel vine pe fondul inexistentei proiectului final de executie si a proiectului tehnic, care se estimeaza ca vor fi gata abia in cursul acestui an.
Pentru continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania, in bugetul pentru 2008 au fost previzionate circa 450 milioane euro, in conditiile in care intreg bugetul destinat Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) nu depaseste 700 milioane euro. Directorul CNADNR, Mihai Grecu, a anuntat, inca de la sfarsitul lunii februarie, ca fondurile destinate Bechtel au fost epuizate si ca, daca nu se vor gasi bani, lucrarile ar putea fi sistate. Ca sa fie sigur ca Bechtel ia repede o portie consistenta de bani, Mihai Grecu a aprobat de la inceputul anului plati catre compania americana de 140 milioane euro, desi, conform contractului, obligatia CNADNR era de a achita ca avans maximum 30% din suma. Scapand de toti banii de care dispune, Compania de Autostrazi a ajuns in situatia de a nu mai putea achita alte cheltuieli, cum ar fi cele pentru terenuri sau utilitati. Mai mult, CNADNR are restante la plata de anul trecut, de aproape un miliard de euro, pentru diferite lucrari angajate, dar in acelasi timp comanda studii de fezabilitate de zeci de milioane de euro pentru drumuri expres care, probabil, nu vor fi construite niciodata.
Revenind la Bechtel, ai carei reprezentanti refuza orice comentariu pe marginea problemelor aparute, trebuie sa spunem ca justificarea pentru banii primiti se va face abia la sfarsitul anului, cand acest guvern va fi devenit deja istorie.
Graba suspecta
Daca pentru intreg anul 2008 sumele promise firmei Bechtel pentru continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania nu depaseau nivelul de 500 milioane euro, este normal sa ne intrebam de ce i s-au achitat deja 140 milioane? In nici doua luni, Bechtel a reusit sa cheltuiasca suma amintita, ceea ce inseamna ca, in acest ritm, pe tot parcursul anului suma totala s-ar ridica la 840 milioane euro. Guvernul stie insa prea bine ca nu are de unde lua acesti bani. In anul 2007, Bechtel a primit pentru lucrarile la autostrada ceva mai mult de 100 milioane euro si a turnat, demonstrativ, circa trei kilometri de asfalt. Daca ar fi sa ne raportam la suma consumata in primele doua luni ale acestui an, cel putin teoretic, Bechtel ar fi trebuit sa avanseze cu lucrarile mai mult decat a facut-o pe tot parcursul anului 2007. Evident, nici vorba de asa ceva. In aceasta situatie, ne putem intreba pe ce s-au cheltuit cele 140 milioane euro, in numai doua luni, si de unde va scoate Ministerul Transporturilor restul de bani necesari continuarii lucrarilor, in conditiile in care bugetul pentru 2008 a fost evaporat deja. La aceste dileme se mai poate adauga si cea legata de costul real al kilometrului de autostrada, dat fiind faptul ca pretul initial de circa 2,2 miliarde euro pentru intreaga lucrare poate sari in final chiar si de cele 6,5 miliarde euro solicitate acum. In plus, la rectificarea bugetara de saptamana trecuta, Ministerului Transporturilor i-au fost amputate 100 milioane lei.
Arma secreta: Fondul de dezvoltare
Dupa vanzarea Bancii Comerciale Romane, privatizare in urma careia statul roman a incasat aproximativ 2,2 miliarde euro, Guvernul a anuntat infiintarea Fondului National de Dezvoltare, destinat proiectelor de infrastructura
, o parte importanta din bani urmand a fi directionati catre autostrada Transilvania. Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu si fostul ministru al finantelor Sebastian Vladescu anuntau ca minimum un miliard din veniturile acestui fond vor fi alocati lucrarilor la autostrada amintita, alte sume mai mici contribuind la alte proiecte, intre care centuri ocolitoare pentru cateva mari orase, inclusiv construirea unui nou stadion in Bucuresti. La pusculita Fondului nu contribuiau doar banii din vanzarea BCR, ci si sumele provenite din alte privatizari, care au ajuns in anul 2007 la inca un miliard de euro. Fondul a fost aprobat, pentru anul 2007, prin Legea bugetului de stat, iar de atunci incoace peste sumele intrate s-a asternut tacerea. Nu am reusit sa obtinem o situatie clara a incasarilor, cu atat mai putin a destinatiei banilor. Daca directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, Mihai Grecu, a anuntat ca banii destinati autostrazii Transilvania au fost deja cheltuiti si nu se stie de unde vor fi luati altii, inseamna ca trebuie sa-l credem, mai ales ca acesti bani nu au provenit de la Fondul National de Dezvoltare. Ar putea sa vina insa in viitor de acolo, iar declaratia directorului Grecu nu este altceva decat o fortare de mana la adresa Guvernului pentru a intra in banii Fondului. Nimic rau in asta, daca pe parcurs nu ar fi aparut si alte dileme si daca finantarea cu banii Fondului ar fi fost prinsa in buget.
Tinta, pe punctul de a fi atinsa
Ne intoarcem la enigmele Bechtel, pe care am incercat sa le lamurim adresandu-ne direct reprezentantilor companiei. Dat fiind faptul ca este vorba de o lucrare finantata din bani publici era firesc sa aflam: care este suma reala acordata de Guvern, pana in prezent, pentru autostrada Transilvania si care este suma angajata pentru tot anul 2008; care este costul mediu real al unui kilometru de autostrada si la cat sunt evaluate costurile finale; ce masuri va lua Bechtel in cazul in care Guvernul nu va reusi sa identifice sumele necesare continuarii lucrarilor; care este stadiul lucrarilor; care este stadiul rezolvarii problemei exproprierilor? In ciuda insistentelor noastre, nimeni de la Bechtel nu s-a sinchisit sa raspunda. Concluziile le tragem, asadar, singuri. Contractul cu firma Bechtel a fost renegociat de fostul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre, fara a schimba situatia incomoda in care se afla partea romana. Este stiut faptul ca Bechtel are toate drepturile, iar partea romana - toate obligatiile. Contractul prevede, intre altele, termene-tinta, cantitati-tinta si, mai ales, preturi-tinta, ceea ce in final se traduce printr-o crestere a pretului pentru un kilometru de autostrada de la 5-6 milioane euro la 18-20 milioane euro. Aceste costuri sunt echivalente cu cele prognozate pentru autostrada Brasov-Comarnic, unde se lucreaza in conditii mult mai dificile de relief. Mai in gluma, mai in serios, la 17-18 milioane/kilometru mai ca se poate construi chiar un tunel de metrou pana la Bors.
Contractul nu lasa cale de intors
La renegocierea contractului cu Bechtel s-a spus ca s-a eliminat clauza prin care partea romana era obligata sa acorde un imprumut fara dobanda, in valoare de 250 milioane euro, in paralel cu plata lucrarilor efectiv executate in fiecare an, si ca in noua formula a contractului cu Bechtel avansul va fi de 30% din valoarea lucrarilor, urmand ca acesta sa fie recuperat din platile lunare pentru lucrari efective, astfel ca la sfarsit de an partea romana sa plateasca numai lucrarile efectiv executate. Amintim ca, in cazul constructiei sau reabilitarii de drumuri nationale, avansul este de numai 15%. Oricum, dupa modul de plata aplicat, acest lucru este irelevant, caci directorul Mihai Grecu a dat un ordin intern, semnat numai de el, prin care garanteaza celor de la Bechtel minimum 75% pentru asigurarea cash-flow-ului, desi in realitate s-a platit 95%. O alta clauza a contractului, despre care nu se spune nimic, este legata de plata taxelor vamale pentru utilajele pe care Bechtel le importa in vederea efectuarii lucrarilor. Astfel, statul roman este cel care plateste taxele vamale de 35% din valoarea utilajului, la care se adauga taxa pe valoare adaugata. Mai mult, pentru ca nu s-a facut nicio modificare la pretul unitar, care ar fi trebuit sa includa toate taxele platite, taxele vamale pentru utilaje vor fi adaugate la acest pret unitar, ceea ce va duce la un pret pe kilometru de autostrada mai mare decat oriunde in Europa. De altfel, este aproape sigur ca pretul total al autostrazii Transilvania a sarit de la 2,2 miliarde euro la 5,3 miliarde euro si se anticipeaza ca, in final, acesta va ajunge la 7 miliarde euro. N-ar trebui sa ne surprinda acest lucru, daca ne-am aminti ca, la momentul negocierii contractului, Bechtel a fost asistat de cei mai buni avocati ai sai, de la Londra, in timp ce Ministerul Transporturilor a fost asistat de juristii proprii si de o firma de avocatura cu sediul intr-un apartament din Drumul Taberei.
Consultantul fara consultare
De cand a fost numit la conducerea CNADNR, directorul Mihai Grecu si-a facut o prioritate absoluta din platile catre Bechtel. Surse din minister sustin ca directorul CNADNR se comporta ca si cum ar fi angajatul americanilor. Nu intamplator, intre Mihai Grecu si seful sau direct, adica ministrul Ludovic Orban, nu exista niciun dialog. Asa se face ca CNADNR a aprobat platile aferente anului 2008 catre constructorul autostrazii Brasov-Bors, compania americana Bechtel, fara sa aiba acordul firmei franceze Scetauroute, care supervizeaza lucrarile. Atunci la ce am mai angajat aceasta companie, pe care o si platim, de altfel, cu vreo 5 milioane de euro pentru serviciile
pe care ni le face? Nu mai putin de 95% din suma inclusa in dispozitia de plata catre Bechtel a fost facuta fara avizul Scetauroute, lucru recunoscut de altfel de Mihai Grecu, care motiveaza acest lucru prin „nesuprapunerea programului de lucru al companiei cu cel al lui Bechtel”. Cu alte cuvinte, nu pot sa supervizeze francezii pe cat de mult lucreaza americanii. In alta ordine de idei, directorul de la CNADNR, desi nu mai are bani in buget, face licitatii pentru studii de fezabilitate la drumuri expres, in valoare de milioane de euro, care vor fi construite la Sfantu’ Asteapta. De pilda, s-au platit pentru drumul expres Pitesti-Craiova (in lungime de 100 km) circa 12 milioane euro, plus TVA, in timp ce asemenea studii presupun costuri de circa 1,2 milioane euro, plus TVA, pentru 100 km.
Fondul de Dezvoltare si lipsa de transparenta
Conform deciziei Guvernului din decembrie 2006, Fondul National de Dezvoltare se aproba anual, prin Legea bugetului de stat si are trei subdiviziuni:
- fondul destinat finantarii proiectelor de investitii în infrastructura si a altor proiecte prioritare;
- finantarea cheltuielilor generate de constructia de obiective în cazul în care s-au efectuat retrocedari;
- fondul destinat suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe sau proiecte care beneficiaza de finantare
din fonduri europene.
Sursa de alimentare
a Fondului o reprezinta veniturile din privatizare, rezultate dupa deducerea cheltuielilor prevazute în bugetele acestora, din sumele încasate din vânzarea actiunilor rezultate din conversia în actiuni a creantelor de stat si din sumele existente în contul curent general al trezoreriei statului si în contul în valuta al Ministerului Finantelor din venituri din privatizare. Fondul se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale numai pe baza de Hotarâri ale Guvernului. Modul de utilizare a sumelor alocate se raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice. Si mai departe…?
Se cauta bani pentru exproprieri
Guvernul ar putea plati despagubiri suplimentare de 76,29 milioane lei (peste 20 milioane de euro) pentru exproprierea a 1.312 terenuri aflate pe amplasamentul lucrarilor de constructie a autostrazii Brasov-Cluj-Bors, potrivit unui proiect de hotarâre al Ministerului Transporturilor. Proiectul prevede, de asemenea, scoaterea de pe lista cu exproprieri a circa 70 de proprietati din judetele Salaj, Bihor si Cluj, ca urmare a faptului ca proiectul tehnic a trecut de la faza studiului de fezabilitate la faza detaliilor de executie si ca schimbarea configuratiei parcelei (prin alipire, dezlipire, transfer de drepturi reale sau de aparitia unor sarcini) duce la modificarea numarului cadastral. Documentul
redactat de MT prevede majorarea sumelor pentru cei care vor fi expropriati. Daca documentul va fi aprobat de Guvern, banii vor fi platiti din bugetul pe 2008 al Ministerului Transporturilor. Care buget?
Oraşele româneşti vor fi resuscitate de investitorii străini
Venirea în România a unor investitori precum Nokia sau Ford sunt primele semne că industria se poate schimba la faţă. Dincolo de sumele alocate dezvoltării, pe care statistica le trece în dreptul rubricii investiţii străine directe (ISD), prezenţa unor companii de talie mondială în România aduce cu sine noi locuri de muncă (directe şi indirecte), suplimentează veniturile la bugetele locale şi, în ultimă instanţă, forţează mâna autorităţilor pentru a investi în infrastructură.
”Aceasta este şansa Craiovei. Îi aşteptăm pe americani de nu ştiu cât timp şi uite că au venit. Noi, autorităţile locale, vom face tot ce ne stă în putinţă să-i ajutăm cu infrastructură, mijloace de transport sau ce ne vor cere ei. Pentru că vor angaja încă 4.000 de oameni. Ceea este un lucru extraordinar”, a declarat, pentru Gândul, Antonie Solomon, primarul Craiovei, locaţia în care Ford va deschide un centru de producţie.
Jucu - o comună high-tech
Un drum mai bun, existenţa utilităţilor în zonă sau sprijinul oficialilor locali îi vor determina, mai devreme sau mai târziu, şi pe alţi investitori să ia în calcul valorificarea potenţialulul economic al României. Un exemplu în acest sens este gigantul din industria
de automobile, Mercedes, despre care se zvoneşte că va prefera localitatea clujeană Jucu, în detrimentul Poloniei, pentru producerea din 2011 a noilor generaţii de modelele A Klasse şi B Klasse. Până atunci, investiţia de peste 60 milioane de euro a finlandezilor de la Nokia este o certitudine, ea aducând cu sine cel puţin 500 de noi locuri de muncă, numărul acestora urmând să crească de zece ori în câţiva ani, după cum a declarat însuşi directorul fabricii de telefoane mobile de la Jucu, John Guerry.
Parcul industrial Tetrarom III se va bucura de-a lungul timpului şi de alte investiţii, începând cu cele anunţate de furnizorii
de electricitate şi apă menajeră şi terminând cu linia de comunicaţii prin fibră optică pentru care s-au arătat interesate companii
precum Romtelecom, Vodafone, Orange, RDS/RCS sau Societatea Română de Radiocomunicaţii. Una peste alta, la capitolul utilităţi, cifra totală a investiţiei este de 15-17 milioane de euro. În plus, nici aeroportul din Cluj-Napoca, nici gara din Jucu şi nici drumurile din apropierea localităţii nu au scăpat de modernizare, acestea din urmă fiind solicitate expres de producătorul finlandez de terminale mobile.
Gigantul american de la Craiova
Spre sudul României şi-au aruncat privirea investitori precum Ford, care va intra oficial în posesia fabricii de automobile din Craiova peste trei zile, dar şi francezii de la Saint-Gobain, care au investit numai în ultimii doi ani 150 milioane de euro în fabrica de sticlă din Călăraşi, într-o linie de producţie a vatei minerale la Ploieşti (Saint Gobain Isover) şi într-o nouă capacitate de producţie a mortarelor la Brăneşti (Saint Gobain Weber). „În prezent, în cadrul grupului Saint-Gobain România sunt angajate peste 1.200 de persoane, din care 350 sunt locuri noi de muncă create în ultimii doi ani”, se arată într-un răspuns oficial primit de la Saint-Gobain.
Americanii s-au angajat să investească aproape 700 milioane de euro numai în retehnologizare, şi asta în doar patru ani. Contrar „bunului mers” al privatizărilor de până acum, în urma cărora se făceau disponibilizări masive, la Craiova numărul angajaţilor va creşte de la 3.900, câţi sunt în prezent, până la 7.000 în 2011.
Reacţie în lanţ
Alături de Ford, la Craiova vor veni şi foarte multe fabrici care asigură componente
de autoturisme. La rândul lor, investiţiile în aceste fabrici de componente, dar şi în infrastructură (hoteluri, imobiliare sau dezvoltarea
Aeroportului Internaţional Craiova) se vor ridica la cel puţin jumătate de miliard de euro în viitorii ani. La toate acestea se adaugă imensele impozite pe care compania americană şi colaboratorii săi le vor plăti la impozitul local, din această cauză primarul Antonie Solomon promiţând că va face tot ce-i stă în putinţă să-i ajute pe americani ca aceştia să rămână la Craiova. (Ciprian Iancu)
”Aceasta este şansa Craiovei. Îi aşteptăm pe americani de nu ştiu cât timp şi uite că au venit. Noi, autorităţile locale, vom face tot ce ne stă în putinţă să-i ajutăm cu infrastructură, mijloace de transport sau ce ne vor cere ei. Pentru că vor angaja încă 4.000 de oameni. Ceea este un lucru extraordinar”, a declarat, pentru Gândul, Antonie Solomon, primarul Craiovei, locaţia în care Ford va deschide un centru de producţie.
Jucu - o comună high-tech
Un drum mai bun, existenţa utilităţilor în zonă sau sprijinul oficialilor locali îi vor determina, mai devreme sau mai târziu, şi pe alţi investitori să ia în calcul valorificarea potenţialulul economic al României. Un exemplu în acest sens este gigantul din industria
de automobile, Mercedes, despre care se zvoneşte că va prefera localitatea clujeană Jucu, în detrimentul Poloniei, pentru producerea din 2011 a noilor generaţii de modelele A Klasse şi B Klasse. Până atunci, investiţia de peste 60 milioane de euro a finlandezilor de la Nokia este o certitudine, ea aducând cu sine cel puţin 500 de noi locuri de muncă, numărul acestora urmând să crească de zece ori în câţiva ani, după cum a declarat însuşi directorul fabricii de telefoane mobile de la Jucu, John Guerry.
Parcul industrial Tetrarom III se va bucura de-a lungul timpului şi de alte investiţii, începând cu cele anunţate de furnizorii
de electricitate şi apă menajeră şi terminând cu linia de comunicaţii prin fibră optică pentru care s-au arătat interesate companii
precum Romtelecom, Vodafone, Orange, RDS/RCS sau Societatea Română de Radiocomunicaţii. Una peste alta, la capitolul utilităţi, cifra totală a investiţiei este de 15-17 milioane de euro. În plus, nici aeroportul din Cluj-Napoca, nici gara din Jucu şi nici drumurile din apropierea localităţii nu au scăpat de modernizare, acestea din urmă fiind solicitate expres de producătorul finlandez de terminale mobile.
Gigantul american de la Craiova
Spre sudul României şi-au aruncat privirea investitori precum Ford, care va intra oficial în posesia fabricii de automobile din Craiova peste trei zile, dar şi francezii de la Saint-Gobain, care au investit numai în ultimii doi ani 150 milioane de euro în fabrica de sticlă din Călăraşi, într-o linie de producţie a vatei minerale la Ploieşti (Saint Gobain Isover) şi într-o nouă capacitate de producţie a mortarelor la Brăneşti (Saint Gobain Weber). „În prezent, în cadrul grupului Saint-Gobain România sunt angajate peste 1.200 de persoane, din care 350 sunt locuri noi de muncă create în ultimii doi ani”, se arată într-un răspuns oficial primit de la Saint-Gobain.
Americanii s-au angajat să investească aproape 700 milioane de euro numai în retehnologizare, şi asta în doar patru ani. Contrar „bunului mers” al privatizărilor de până acum, în urma cărora se făceau disponibilizări masive, la Craiova numărul angajaţilor va creşte de la 3.900, câţi sunt în prezent, până la 7.000 în 2011.
Reacţie în lanţ
Alături de Ford, la Craiova vor veni şi foarte multe fabrici care asigură componente
de autoturisme. La rândul lor, investiţiile în aceste fabrici de componente, dar şi în infrastructură (hoteluri, imobiliare sau dezvoltarea
Aeroportului Internaţional Craiova) se vor ridica la cel puţin jumătate de miliard de euro în viitorii ani. La toate acestea se adaugă imensele impozite pe care compania americană şi colaboratorii săi le vor plăti la impozitul local, din această cauză primarul Antonie Solomon promiţând că va face tot ce-i stă în putinţă să-i ajute pe americani ca aceştia să rămână la Craiova. (Ciprian Iancu)
Blocaj la Cernavoda
Reactoarele 3 si 4 depind de finalizarea altor proiecte * Amenajarea unei portiuni a Dunarii si construirea hidrocentralei de la Tarnita sunt doar doua dintre ele
Proiectul de constructie a reactoarelor nucleare 3 si 4 pe platforma centralei de la Cernavoda ar putea fi intarziat sau chiar oprit, in lipsa realizarii unor alte investitii
conexe.
"Acest proiect trebuie corelat cu alte mari programe cum ar fi finalizarea amenajarii Dunarii in zona Bala de catre Ministerul Transporturilor si construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnita. Acestea trebuie realizate pana la inceputul probelor pentru punerea in functiune a reactoarelor 3 si 4", a declarat, ieri, Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica (operatorul centralei de la Cernavoda), la un seminar pe teme energetice.
El a subliniat
ca este nevoie si de implicarea Transelectrica pentru asigurarea racordului la sistemul energetic national. "Nerealizarea acestora pot conditiona caderea proiectului", a afirmat Chirica.
El a adaugat ca valoarea investitiei in cele doua reactoare, de 2,2 miliarde euro, urmeaza sa fie revizuita, putand sa urce din cauza cresterii costurilor cu unele materiale, cum ar fi otelul, si cu manopera. Realizarea companiei de proiect privind construirea celor doua reactoare se va realiza in doua faze. "In prima faza, care va dura 18 luni, capitalul social al companiei va fi de 30 milioane de euro, iar la sfarsitul acestei faze fiecare dintre companii va decide individual participarea in continuare la proiect", a spus Chirica. Acesta a precizat ca in prima faza se vor actualiza si revizui costurile proiectului, se va realiza cererea de oferte
pentru selectarea contractantului sau contractorului pentru realizarea celor doua unitati si se vor solicita avizele necesare. Acesta a mai precizat ca, in prezent, se are in vedere finantarea proiectului in structura
30% capital social adus de investitori si 70% imprumuturi.
Potrivit sursei citate, acordul privind infiintarea companiei de proiect urmeaza sa fie obtinut pana la 25 martie urmand ca parafarea documentelor sa aiba loc la 27-28 martie.
A doua centrala nucleara din Romania, pe langa cea de la Cernavoda, va avea intre doua si patru reactoare, unitatea urmand sa fie construita dupa anul 2020, a mai spus Teodor Chirica. Dezvoltarea viitoarei centrale nucleare a fost anuntata de premierul Calin Popescu Tariceanu anul trecut. "In ceea ce priveste strategia energetica dupa 2020, reprezentantii Transelectrica (n.r. - compania care a realizat studii in acest sens) au precizat ca o noua centrala nucleara va trebui sa functioneze cu 2-4 grupuri, pentru a realiza reglajul in sistemul energetic", a spus Chirica. Potrivit directorului Nuclerelectrica, acest lucru este necesar in conditiile in care tot mai multe companii din sectorul energetic au in vedere realizarea unor centrale eoliene, care au o productie fluctuanta de energie
.
Proiectul de constructie a reactoarelor nucleare 3 si 4 pe platforma centralei de la Cernavoda ar putea fi intarziat sau chiar oprit, in lipsa realizarii unor alte investitii
conexe.
"Acest proiect trebuie corelat cu alte mari programe cum ar fi finalizarea amenajarii Dunarii in zona Bala de catre Ministerul Transporturilor si construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnita. Acestea trebuie realizate pana la inceputul probelor pentru punerea in functiune a reactoarelor 3 si 4", a declarat, ieri, Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica (operatorul centralei de la Cernavoda), la un seminar pe teme energetice.
El a subliniat
ca este nevoie si de implicarea Transelectrica pentru asigurarea racordului la sistemul energetic national. "Nerealizarea acestora pot conditiona caderea proiectului", a afirmat Chirica.
El a adaugat ca valoarea investitiei in cele doua reactoare, de 2,2 miliarde euro, urmeaza sa fie revizuita, putand sa urce din cauza cresterii costurilor cu unele materiale, cum ar fi otelul, si cu manopera. Realizarea companiei de proiect privind construirea celor doua reactoare se va realiza in doua faze. "In prima faza, care va dura 18 luni, capitalul social al companiei va fi de 30 milioane de euro, iar la sfarsitul acestei faze fiecare dintre companii va decide individual participarea in continuare la proiect", a spus Chirica. Acesta a precizat ca in prima faza se vor actualiza si revizui costurile proiectului, se va realiza cererea de oferte
pentru selectarea contractantului sau contractorului pentru realizarea celor doua unitati si se vor solicita avizele necesare. Acesta a mai precizat ca, in prezent, se are in vedere finantarea proiectului in structura
30% capital social adus de investitori si 70% imprumuturi.
Potrivit sursei citate, acordul privind infiintarea companiei de proiect urmeaza sa fie obtinut pana la 25 martie urmand ca parafarea documentelor sa aiba loc la 27-28 martie.
A doua centrala nucleara din Romania, pe langa cea de la Cernavoda, va avea intre doua si patru reactoare, unitatea urmand sa fie construita dupa anul 2020, a mai spus Teodor Chirica. Dezvoltarea viitoarei centrale nucleare a fost anuntata de premierul Calin Popescu Tariceanu anul trecut. "In ceea ce priveste strategia energetica dupa 2020, reprezentantii Transelectrica (n.r. - compania care a realizat studii in acest sens) au precizat ca o noua centrala nucleara va trebui sa functioneze cu 2-4 grupuri, pentru a realiza reglajul in sistemul energetic", a spus Chirica. Potrivit directorului Nuclerelectrica, acest lucru este necesar in conditiile in care tot mai multe companii din sectorul energetic au in vedere realizarea unor centrale eoliene, care au o productie fluctuanta de energie
.
Reacţia burselor la anunţul vânzării băncii Bear Stearns
Mai întâi o scădere, dar în prezent o stabilizare - acesta este imaginea actuală a cursului acţiunilor de pe pieţele bursiere din lume, ca rezultat al ştirii privind vânzarea de urgenţă a băncii americane de investiţii Bear Stearns. La New York, preţul acţiunilor a cunoscut un reviriment parţial, după scăderea din în primele minute ale zilei de tranzacţie.
Pieţele europene, între timp, s-au stabilizat. Preşedintele Bush a vobit din nou despre economie şi a spus că administraţia sa stăpâneşte situaţia.
Schimbarea intervenită pe burse s-a produs
în urma veştii că una dintre cele mai vechi bănci americane, banca de investiţii Bear Stearns, va fi vândută pentru a fi salvată de la prăbuşire.
Bear Stearns va fi preluată de o bancă rivală, JP Morgan Chase, pentru o fracţiune din ceea ce valorau acţiunile sale la închiderea zilei de tranzacţii vineri seara.
Deocamdată vom continua să monitorizăm situaţia şi dacă va fi nevoie să se acţioneze, se va acţiona decisiv, într-un mod care va continua să aducă stabilitate pe pieţele financiare
.
George Bush
Ştirea a dus la scăderi pe pieţele financiare asiatice şi apoi europene, din cauza îngrijorării investitorilor că problemele Bear Stearns ar putea fi un avertisment privind posibila apariţie a altor probleme pe piaţa creditelor.
Dar Casa Albă a permis luni accesul jurnaliştilor şi al camerelor
de luat vederi la o întâlnire a consilierilor prezidenţiali în domeniul financiar, astfel încât preşedintele Bush să poată răspunde neliniştilor legate de economia
naţiunii.
Domnul Bush a spus că pieţele financiare americane funcţionează eficient.
"Un lucru e sigur, suntem într-o perioadă dificilă, dar un alt lucru e sigur, că am acţionat în mod decisiv şi ferm", a declarat preşedintele Bush, care i-a mulţumit ministrului de finanţe Henry Paulson, spunând că acesta a arătat ţării şi lumii că Statele Unite stăpânesc situaţia.
Domnul Bush a insistat că pe termen lung economia nu va avea nici un fel de probleme.
Pieţele europene, între timp, s-au stabilizat. Preşedintele Bush a vobit din nou despre economie şi a spus că administraţia sa stăpâneşte situaţia.
Schimbarea intervenită pe burse s-a produs
în urma veştii că una dintre cele mai vechi bănci americane, banca de investiţii Bear Stearns, va fi vândută pentru a fi salvată de la prăbuşire.
Bear Stearns va fi preluată de o bancă rivală, JP Morgan Chase, pentru o fracţiune din ceea ce valorau acţiunile sale la închiderea zilei de tranzacţii vineri seara.
Deocamdată vom continua să monitorizăm situaţia şi dacă va fi nevoie să se acţioneze, se va acţiona decisiv, într-un mod care va continua să aducă stabilitate pe pieţele financiare
.
George Bush
Ştirea a dus la scăderi pe pieţele financiare asiatice şi apoi europene, din cauza îngrijorării investitorilor că problemele Bear Stearns ar putea fi un avertisment privind posibila apariţie a altor probleme pe piaţa creditelor.
Dar Casa Albă a permis luni accesul jurnaliştilor şi al camerelor
de luat vederi la o întâlnire a consilierilor prezidenţiali în domeniul financiar, astfel încât preşedintele Bush să poată răspunde neliniştilor legate de economia
naţiunii.
Domnul Bush a spus că pieţele financiare americane funcţionează eficient.
"Un lucru e sigur, suntem într-o perioadă dificilă, dar un alt lucru e sigur, că am acţionat în mod decisiv şi ferm", a declarat preşedintele Bush, care i-a mulţumit ministrului de finanţe Henry Paulson, spunând că acesta a arătat ţării şi lumii că Statele Unite stăpânesc situaţia.
Domnul Bush a insistat că pe termen lung economia nu va avea nici un fel de probleme.
ANL îşi face ieşirea de pe piaţa creditului ipotecar
După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec.
Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta
ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit
ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile ce necesită consolidarea antiseismică.
Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare prin credit ipotecar.
În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.
Se împlinesc aproape zece ani de când ANL era inaugurată cu mult fast de către puterea politică a vremii, CDR, cu scopul declarat de a deveni „vântul din pânzele creditului ipotecar“, un produs
bancar inexistent pe piaţă în acea perioadă. „Eram secretar de stat când a fost înfiinţată ANL, care a încercat să devină un actor important pe piaţa imobiliară controlată de stat“, îşi aminteşte Laszlo Börbely, acum ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Dacă evoluţia sa politică a fost constantă, nu acelaşi lucru se poate spune despre ANL. Evident, în cazul acestei instituţii, practica a ucis teoria. Agenţia putea oferi credite ipotecare, fiind o instituţie financiară nonbancară, dar o lege care să reglementeze acest mod de finanţare a construcţiei de locuinţe a apărut abia în 1999, iar primul credit ipotecar din România a fost contractat un an mai târziu, la 13 iulie 2000.
Însă înfiinţarea ANL în acea perioadă s-a dovedit a fi cel puţin neinspirată. În România anului 1998 dospea o severă criză bancară, al cărei vârf s-a înregistrat în 1999 şi 2000, perioadă în care nu mai puţin de şase bănci au dispărut de pe piaţă. Iar falimentul lor a costat, potrivit BNR, 3,7 miliarde de dolari, circa 2,3 miliarde de euro la paritatea prezentului, sumă cu care s-ar putea cumpăra de pe piaţă aproximativ 12.000 de apartamente cu două camere, amplasate în zone foarte bune, la preţurile actuale din Bucureşti. Dacă, însă, calculul se întoarce cu şapte ani în urmă, când un apartament costa
aproximativ 15.000-20.000 de dolari, numărul de locuinţe ar depăşi 150.000. De altfel, potrivit directorului general al ANL, Gheorghe Popescu, la preţurile de azi, valoarea investiţiilor agenţiei de-a lungul anilor se ridică la circa 500 de milioane de euro.
Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta
ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit
ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile ce necesită consolidarea antiseismică.
Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare prin credit ipotecar.
În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.
În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.
Se împlinesc aproape zece ani de când ANL era inaugurată cu mult fast de către puterea politică a vremii, CDR, cu scopul declarat de a deveni „vântul din pânzele creditului ipotecar“, un produs
bancar inexistent pe piaţă în acea perioadă. „Eram secretar de stat când a fost înfiinţată ANL, care a încercat să devină un actor important pe piaţa imobiliară controlată de stat“, îşi aminteşte Laszlo Börbely, acum ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Dacă evoluţia sa politică a fost constantă, nu acelaşi lucru se poate spune despre ANL. Evident, în cazul acestei instituţii, practica a ucis teoria. Agenţia putea oferi credite ipotecare, fiind o instituţie financiară nonbancară, dar o lege care să reglementeze acest mod de finanţare a construcţiei de locuinţe a apărut abia în 1999, iar primul credit ipotecar din România a fost contractat un an mai târziu, la 13 iulie 2000.
Însă înfiinţarea ANL în acea perioadă s-a dovedit a fi cel puţin neinspirată. În România anului 1998 dospea o severă criză bancară, al cărei vârf s-a înregistrat în 1999 şi 2000, perioadă în care nu mai puţin de şase bănci au dispărut de pe piaţă. Iar falimentul lor a costat, potrivit BNR, 3,7 miliarde de dolari, circa 2,3 miliarde de euro la paritatea prezentului, sumă cu care s-ar putea cumpăra de pe piaţă aproximativ 12.000 de apartamente cu două camere, amplasate în zone foarte bune, la preţurile actuale din Bucureşti. Dacă, însă, calculul se întoarce cu şapte ani în urmă, când un apartament costa
aproximativ 15.000-20.000 de dolari, numărul de locuinţe ar depăşi 150.000. De altfel, potrivit directorului general al ANL, Gheorghe Popescu, la preţurile de azi, valoarea investiţiilor agenţiei de-a lungul anilor se ridică la circa 500 de milioane de euro.
Cum a pătat Băsescu onoarea presei
Nimic nu poate să enerveze presa română mai rău decât atunci când i se spune în faţă că nu mai este (tocmai) virgină."
Foc, crimă, viol! Se prăbuşeşte al patrulea stâlp al fragilei noastre democraţii! Să fie pedepsit exemplar criminalul care a îndrăznit să spună că printre îngeraşii din mass-media s-au strecurat vreo câţiva care scriu la comandă, în funcţie de consistenţa plicului cu bani
! Întreaga ţară este zguduită de vreo trei zile de drama personală a ziariştilor români, jigniţi „in corpore“ de acest Putin al României pe nume Traian Băsescu. Nu ştiu dacă inundaţiile de la Târlişua - unde au murit cel puţin zece persoane - au beneficiat de atâta mediatizare.
Şi, până la urmă, ce s-a întâmplat? Preşedintele Băsescu şi-a permis să spună nişte lucruri care, în mare măsură, ne îngrijorau şi pe noi, cei care mai credem că presa este câinele de pază al democraţiei. Să nu ne prefacem că nu ştim la ce s-a referit şeful statului. Băsescu nu i-a blamat pe miile de ziarişti oneşti care scriu despre ceea ce se întâmplă în sport, despre evenimente mondene sau fenomene sociale. El a arătat cu degetul către un grup relativ restrâns din punct de vedere numeric, dar cu multă influenţă, în special în mediul politic. Întâmplător sau nu, opiniile unora dintre aceşti analişti coincid în proporţie de 100% cu cele ale angajatorului lor. În situaţiile fericite, se ştie cine este cel care plăteşte. Prea des însă, în ultima vreme, citim sau auzim despre formatori de opinie care primesc bani gri - în special sub forma unor contracte de consultanţă politică - şi care, ulterior, apar la televizor pentru a-şi lăuda finanţatorii. Dintr-o prost înţeleasă solidaritate de breaslă, preferăm să ne prefacem că nu am auzit de aceste practici.
Murim de gât însă cu Băsescu atunci când îşi permite să ne dea nouă lecţii de etică. O întreagă breaslă s-a solidarizat în aceste zile în jurul cui? În jurul unui personaj care era consilier la agenţia care, sub supervizarea lui Adrian Năstase, gestiona privatizările din România. În acea perioadă, guvernul PSD folosea publicitatea de stat - inclusiv pe cea de la AVAS - pentru a şantaja sau pentru a mitui presa. Ziariştii de teren erau permanent presaţi să laude realizările acelei guvernări sau riscau să fie trimişi să scrie reportaje la Vinţu de Jos. Nu-mi aduc aminte ca, între 2001 şi 2004, să fi asistat la vreo manifestaţie de amploare împotriva acestor practici ale executivului Năstase.
Ce vor cei care tăceau suspect pe vremea PSD şi acum sar în apărarea „tonomatelor cu euro“? Să-l vadă pe Băsescu stând trei zile şi trei nopţi în faţa Casei Scânteii, îmbrăcat într-un sac şi autoflagelându-se până când din clădire va ieşi însuşi Cristian Tudor Popescu pentru a-i acorda iertarea de păcate? Mă îndoiesc că se va întâmpla aşa ceva.
Foc, crimă, viol! Se prăbuşeşte al patrulea stâlp al fragilei noastre democraţii! Să fie pedepsit exemplar criminalul care a îndrăznit să spună că printre îngeraşii din mass-media s-au strecurat vreo câţiva care scriu la comandă, în funcţie de consistenţa plicului cu bani
! Întreaga ţară este zguduită de vreo trei zile de drama personală a ziariştilor români, jigniţi „in corpore“ de acest Putin al României pe nume Traian Băsescu. Nu ştiu dacă inundaţiile de la Târlişua - unde au murit cel puţin zece persoane - au beneficiat de atâta mediatizare.
Şi, până la urmă, ce s-a întâmplat? Preşedintele Băsescu şi-a permis să spună nişte lucruri care, în mare măsură, ne îngrijorau şi pe noi, cei care mai credem că presa este câinele de pază al democraţiei. Să nu ne prefacem că nu ştim la ce s-a referit şeful statului. Băsescu nu i-a blamat pe miile de ziarişti oneşti care scriu despre ceea ce se întâmplă în sport, despre evenimente mondene sau fenomene sociale. El a arătat cu degetul către un grup relativ restrâns din punct de vedere numeric, dar cu multă influenţă, în special în mediul politic. Întâmplător sau nu, opiniile unora dintre aceşti analişti coincid în proporţie de 100% cu cele ale angajatorului lor. În situaţiile fericite, se ştie cine este cel care plăteşte. Prea des însă, în ultima vreme, citim sau auzim despre formatori de opinie care primesc bani gri - în special sub forma unor contracte de consultanţă politică - şi care, ulterior, apar la televizor pentru a-şi lăuda finanţatorii. Dintr-o prost înţeleasă solidaritate de breaslă, preferăm să ne prefacem că nu am auzit de aceste practici.
Murim de gât însă cu Băsescu atunci când îşi permite să ne dea nouă lecţii de etică. O întreagă breaslă s-a solidarizat în aceste zile în jurul cui? În jurul unui personaj care era consilier la agenţia care, sub supervizarea lui Adrian Năstase, gestiona privatizările din România. În acea perioadă, guvernul PSD folosea publicitatea de stat - inclusiv pe cea de la AVAS - pentru a şantaja sau pentru a mitui presa. Ziariştii de teren erau permanent presaţi să laude realizările acelei guvernări sau riscau să fie trimişi să scrie reportaje la Vinţu de Jos. Nu-mi aduc aminte ca, între 2001 şi 2004, să fi asistat la vreo manifestaţie de amploare împotriva acestor practici ale executivului Năstase.
Ce vor cei care tăceau suspect pe vremea PSD şi acum sar în apărarea „tonomatelor cu euro“? Să-l vadă pe Băsescu stând trei zile şi trei nopţi în faţa Casei Scânteii, îmbrăcat într-un sac şi autoflagelându-se până când din clădire va ieşi însuşi Cristian Tudor Popescu pentru a-i acorda iertarea de păcate? Mă îndoiesc că se va întâmpla aşa ceva.
Cine a facut maimuta
Cred cu onestitate in dreptul fundamental al omului de a fi maimutoi cu orice pret. Nu am absolut nimic impotriva celor care se inchina la eprubeta. La fel cum accept sa fiu injurat de cristelnita fara sa parasc pe nimeni la mama lui Darwin. Dar in momentul in care se propune ca religia sa fie desfiintata stiintific si metodic in scolile de stat, la fel ca in comunism, societatea romana are o problema. Pentru ca nu este un derapaj stupid, dar nevinovat, ci un razboi fatis impotriva Bisericii, oricare ar fi ea.
"Solidaritatea pentru libertatea de constiinta" condusa de Remus Cernea a declansat o campanie sustinuta pentru reintroducerea in programa
scolara a teoriei evolutiei si a abordarilor filosofice critice fata de religie. In stransa alianta cu tot felul de fundatii si organizatii
obscure europene, "constiintele libere" ale lui Cernea strang semnaturi si organizeaza marsuri pentru a convinge Ministerul Educatiei sa permita ferfenitirea Bibliei sau Coranului in programa scolara. Concret, alde Cernea ne propun ca, asa cum un preot, rabin sau muftiu ne propovaduiesc despre cele sfinte, un inginer genetician de meserie (deja imi revine in minte personalitatea sacerdotala a dascalului Limba, care m-a indrumat intr-ale marxismului si economiei
politice) sa demonteze cu uneltele incontestabile ale stiintei toate teoriile mistice cu care copiii nevinovati au fost otraviti cu o ora inainte. La o lingurita de religie, un polonic de stiinta, numai asa, cu mintisoara curata, mititeii vor putea vota in cunostinta de cauza cine a creat maimuta. Plansa cu cele patru-cinci creaturi celebre, din ce in ce mai drepte, una in spatele alteia, care marsaluiesc triumfatoare spre un viitor ce tinde sa devina mai degraba scientologic decat crestin, va trebui agatata intr-un loc vizibil si bine aerisit in salile de curs si va trebui sa aiba aceleasi dimensiuni cu ale Mantuitorului, sau in nici un caz mai mici ca soparla Sfantului Gheorghe.
Ni se propune o materie explicit ostila religiei ca in zilele bune ale comunismului. Asa cum si religia nu vrea sa se impace deloc cu evolutionismul de atata amar de vreme. Este tot ce lipsea din manualele alternative care si asa numai de ineptii nu duceau lipsa. Pai la biologie nu se preda deja sufletul si patimile broscutei disecate-n patru? De ce Tom Cruise, scientologul nu aviatorul, nu ar incapea pe aceeasi pagina cu Newton si Toma d'Aquino? Si asa scoala romaneasca tinde sa devina un experiment de laborator, numai ca mesterul pare sa fie un cimpanzeu care surubareste frenetic la conditia umana. Dar totul este numai pentru binele copiilor, nu-i asa? Ei trebuie sa stie ca exista si altceva in afara de Dumnezeu. Societatea in civil este datoare sa-i informeze. Este de ajuns ca au fost botezati cu forta cu mult inainte de majorat. Exista opinii, si nu singulare, care cer ca oamenii sa fie botezati numai cand au discernamant, eventual dupa bac', sau in loc de.
Conciliant, Si Iorgulescu, ministrul Culturii a tinut mortis sa aiba o opine desteapta si in acest caz. S-a declarat un demn urmas al maimutei care crede cu fervoare in Dumnezeu. Ca sa vezi cat de departe a deviat omul de la proiectul initial. Asemenea coerenta nu mai poate fi regasita, vorbesc aici pentru melomanii subtiri, decat in integrala "Concertelor pentru ocarina si bomfaier" a presedintelui Uniunii Compozitorilor din Romania. Pe care o propun sa fie studiata obligatoriu la orele de practica in productie la IMGB.
Aceste demersuri ar fi doar caraghioase, daca nu ar veni intr-o perioada in care societatea romaneasca este profund bulversata de deceniile de indoctrinare comunista, plus
cele doua brucaniene. Iar cultele din Romania nu reusesc sa aiba un dialog real cu societatea. Daca Biserica tace, profesoara de biologie este libera sa spuna: "Dragi copii
, priviti parameciul acesta dragalas, nu vi se pare ca seamana cu cineva din familie?"
"Solidaritatea pentru libertatea de constiinta" condusa de Remus Cernea a declansat o campanie sustinuta pentru reintroducerea in programa
scolara a teoriei evolutiei si a abordarilor filosofice critice fata de religie. In stransa alianta cu tot felul de fundatii si organizatii
obscure europene, "constiintele libere" ale lui Cernea strang semnaturi si organizeaza marsuri pentru a convinge Ministerul Educatiei sa permita ferfenitirea Bibliei sau Coranului in programa scolara. Concret, alde Cernea ne propun ca, asa cum un preot, rabin sau muftiu ne propovaduiesc despre cele sfinte, un inginer genetician de meserie (deja imi revine in minte personalitatea sacerdotala a dascalului Limba, care m-a indrumat intr-ale marxismului si economiei
politice) sa demonteze cu uneltele incontestabile ale stiintei toate teoriile mistice cu care copiii nevinovati au fost otraviti cu o ora inainte. La o lingurita de religie, un polonic de stiinta, numai asa, cu mintisoara curata, mititeii vor putea vota in cunostinta de cauza cine a creat maimuta. Plansa cu cele patru-cinci creaturi celebre, din ce in ce mai drepte, una in spatele alteia, care marsaluiesc triumfatoare spre un viitor ce tinde sa devina mai degraba scientologic decat crestin, va trebui agatata intr-un loc vizibil si bine aerisit in salile de curs si va trebui sa aiba aceleasi dimensiuni cu ale Mantuitorului, sau in nici un caz mai mici ca soparla Sfantului Gheorghe.
Ni se propune o materie explicit ostila religiei ca in zilele bune ale comunismului. Asa cum si religia nu vrea sa se impace deloc cu evolutionismul de atata amar de vreme. Este tot ce lipsea din manualele alternative care si asa numai de ineptii nu duceau lipsa. Pai la biologie nu se preda deja sufletul si patimile broscutei disecate-n patru? De ce Tom Cruise, scientologul nu aviatorul, nu ar incapea pe aceeasi pagina cu Newton si Toma d'Aquino? Si asa scoala romaneasca tinde sa devina un experiment de laborator, numai ca mesterul pare sa fie un cimpanzeu care surubareste frenetic la conditia umana. Dar totul este numai pentru binele copiilor, nu-i asa? Ei trebuie sa stie ca exista si altceva in afara de Dumnezeu. Societatea in civil este datoare sa-i informeze. Este de ajuns ca au fost botezati cu forta cu mult inainte de majorat. Exista opinii, si nu singulare, care cer ca oamenii sa fie botezati numai cand au discernamant, eventual dupa bac', sau in loc de.
Conciliant, Si Iorgulescu, ministrul Culturii a tinut mortis sa aiba o opine desteapta si in acest caz. S-a declarat un demn urmas al maimutei care crede cu fervoare in Dumnezeu. Ca sa vezi cat de departe a deviat omul de la proiectul initial. Asemenea coerenta nu mai poate fi regasita, vorbesc aici pentru melomanii subtiri, decat in integrala "Concertelor pentru ocarina si bomfaier" a presedintelui Uniunii Compozitorilor din Romania. Pe care o propun sa fie studiata obligatoriu la orele de practica in productie la IMGB.
Aceste demersuri ar fi doar caraghioase, daca nu ar veni intr-o perioada in care societatea romaneasca este profund bulversata de deceniile de indoctrinare comunista, plus
cele doua brucaniene. Iar cultele din Romania nu reusesc sa aiba un dialog real cu societatea. Daca Biserica tace, profesoara de biologie este libera sa spuna: "Dragi copii
, priviti parameciul acesta dragalas, nu vi se pare ca seamana cu cineva din familie?"
Taticul natiunii
Mare greseala au facut toti cei care s-au napustit sa declare ca Traian Basescu, dupa aterizarea fortata de vineri seara in mijlocul presei inamice, a golit de substanta institutia prezidentiala!
Nici vorba: a procedat perfect din punct de vedere retoric, tactic si strategic, iar desantul sau a fost o reusita. Metafora cu ziaristii-tonomat i-a iesit la fix: usor
de inteles, cu efect vizual destul de pregnant, genul de eticheta nerazuibila. E drept ca pentru o clipa stai si te intrebi de unde i-a venit, stiut fiind ca el e mai obisnuit cu dedicatiile prin aplicarea
bancnotei pe fruntea lautarilor (sau, dupa caz, a dosarelor pe fruntea santajabililor) decit cu scula de cintat pe bani
prin introducerea monedei. Deci, stilistic, a nimerit-o - se si vede, se si aude (apropo, ati remarcat ca dom’ presedinte are predilectie pentru comparatii cu obiecte si fiinte cintatoare cind vine vorba de jurnalisti - trompete, tonomate, pasarici?). Tactic, seful statului a facut o miscare inspirata, punindu-se la adapost de aici incolo de alte atacuri: si-a aruncat familia in fata dupa modelul pirandelor care-si iau puradeii de picioare si lovesc cu ei in scutieri. Orice se va mai spune de-acum incolo despre copilul timid va fi socotit o expresie a frustrarii presei, aceasta adunatura de bicisnici care n-are curaj sa-l infrunte pe capul familiei si se ia de aia mica. Iarasi o miscare reusita, cu observatia ca nu era nevoie sa abdice de la statutul de sef al statului pentru a se prezenta drept parinte ocrotitor, fiindca asta da nastere la speculatii: pai ce, orice tata din tara asta caruia ii este agresata fiica are spatiu nelimitat de antena pe toate posturile? Ar prinde maxim citeva secunde la jurnalul de 5, subtitrat anonim „tatal violatei“. Din punct de vedere strategic, actiunea in forta a lui Traian Basescu a fost si ea bine planificata. Dupa modelul 322 - care i-a asigurat succesul la referendum -, presedintele a delimitat bine teritoriul inamic si a plasat in interior citeva tinte identificabile, cu nume, biografie si chip, ca sa aiba lumea spre cine sa-si dirijeze revolta si scuipatii. Acum, ca a mai amestecat ziaristii cu entertainerii, nu e mare lucru, ca doar si poporul cind spune jurnalist baga la gramada si cititori de prompter, si saltimbanci ai micilor
ecrane. Marea izbinda a actiunilor prezidentiale (nu doar de vineri seara) este ca a dat functiei prezidentiale o cu totul alta destinatie decit cea formal-limitata din Constitutie. Presedintele e si el om, are voie si el sa se distreze, dar sa se si enerveze, sa bage cutitul in aia de se iau de familia lui, sa spuna ce-i vine la gura despre oricine. Noua matrita a functiei de presedinte al Romaniei e desenata acum de Traian Basescu in asa fel incit numai el sa o poata umple. Nici un alt potential candidat la alegerile din 2009 nu are cum sa se incadreze in desenul trasat cu stiinta si program
de cel mai iubit dintre romani.
La noi, increderea in orice autoritate creste sau scade doar in functie de evolutia si gradul de simpatie ale cite unui personaj, asa ca nu mai exista nici un reper institutional. Justitia, Guvernul, Parlamentul, sindicatele, presa, partidele sint judecate cu gindul la un nume, la o fata, nici una dintre ele nereusind sa traiasca sanatos, pe propriile picioare. Cit despre Presedintie, ea este institutia cea mai strins legata de persoana care o intruchipeaza si care o modeleaza prin deformare, de la statutul de Tatuc la cel de tatic al natiunii.
Nici vorba: a procedat perfect din punct de vedere retoric, tactic si strategic, iar desantul sau a fost o reusita. Metafora cu ziaristii-tonomat i-a iesit la fix: usor
de inteles, cu efect vizual destul de pregnant, genul de eticheta nerazuibila. E drept ca pentru o clipa stai si te intrebi de unde i-a venit, stiut fiind ca el e mai obisnuit cu dedicatiile prin aplicarea
bancnotei pe fruntea lautarilor (sau, dupa caz, a dosarelor pe fruntea santajabililor) decit cu scula de cintat pe bani
prin introducerea monedei. Deci, stilistic, a nimerit-o - se si vede, se si aude (apropo, ati remarcat ca dom’ presedinte are predilectie pentru comparatii cu obiecte si fiinte cintatoare cind vine vorba de jurnalisti - trompete, tonomate, pasarici?). Tactic, seful statului a facut o miscare inspirata, punindu-se la adapost de aici incolo de alte atacuri: si-a aruncat familia in fata dupa modelul pirandelor care-si iau puradeii de picioare si lovesc cu ei in scutieri. Orice se va mai spune de-acum incolo despre copilul timid va fi socotit o expresie a frustrarii presei, aceasta adunatura de bicisnici care n-are curaj sa-l infrunte pe capul familiei si se ia de aia mica. Iarasi o miscare reusita, cu observatia ca nu era nevoie sa abdice de la statutul de sef al statului pentru a se prezenta drept parinte ocrotitor, fiindca asta da nastere la speculatii: pai ce, orice tata din tara asta caruia ii este agresata fiica are spatiu nelimitat de antena pe toate posturile? Ar prinde maxim citeva secunde la jurnalul de 5, subtitrat anonim „tatal violatei“. Din punct de vedere strategic, actiunea in forta a lui Traian Basescu a fost si ea bine planificata. Dupa modelul 322 - care i-a asigurat succesul la referendum -, presedintele a delimitat bine teritoriul inamic si a plasat in interior citeva tinte identificabile, cu nume, biografie si chip, ca sa aiba lumea spre cine sa-si dirijeze revolta si scuipatii. Acum, ca a mai amestecat ziaristii cu entertainerii, nu e mare lucru, ca doar si poporul cind spune jurnalist baga la gramada si cititori de prompter, si saltimbanci ai micilor
ecrane. Marea izbinda a actiunilor prezidentiale (nu doar de vineri seara) este ca a dat functiei prezidentiale o cu totul alta destinatie decit cea formal-limitata din Constitutie. Presedintele e si el om, are voie si el sa se distreze, dar sa se si enerveze, sa bage cutitul in aia de se iau de familia lui, sa spuna ce-i vine la gura despre oricine. Noua matrita a functiei de presedinte al Romaniei e desenata acum de Traian Basescu in asa fel incit numai el sa o poata umple. Nici un alt potential candidat la alegerile din 2009 nu are cum sa se incadreze in desenul trasat cu stiinta si program
de cel mai iubit dintre romani.
La noi, increderea in orice autoritate creste sau scade doar in functie de evolutia si gradul de simpatie ale cite unui personaj, asa ca nu mai exista nici un reper institutional. Justitia, Guvernul, Parlamentul, sindicatele, presa, partidele sint judecate cu gindul la un nume, la o fata, nici una dintre ele nereusind sa traiasca sanatos, pe propriile picioare. Cit despre Presedintie, ea este institutia cea mai strins legata de persoana care o intruchipeaza si care o modeleaza prin deformare, de la statutul de Tatuc la cel de tatic al natiunii.
Cum te faci frate si cu dracul, si cu popa
România se afla în acest moment într-o perioada de reasezari politice. Apropierea alegerilor si izolarea PD-L, potential cel mai important partid din România, obliga celelalte formatiuni politice la redefinirea strategiilor si a aliantelor pentru alegerile locale si viitoarea guvernare. PD-L a dovedit de nenumarate ori ca, într-o alianta, nu stie sa faca politica decât atacându-si partenerul
. El e autorul principal al distrugerii PNT-CD în guvernarea 1996-2000 si principala problema a PNL în aceasta guvernare, desi ar fi trebuit sa-i fie principalul aliat. În afara de aceasta, PD-L este deocamdata partidul lui Traian Basescu. Or, Basescu este cel mai dur adversar atât al liberalilor, cât si al PSD-istilor. Practic, toti liderii de marca ai PNL au fost mai mult sau mai putin atacati de Basescu, doar din dorinta de a câstiga la imagine. În privinta PSD, Traian Basescu, ca un adevarat strateg, a avut grija sa-si taie toate puntile atât catre Mircea Geoana, cât si catre cealalta tabara a PSD, reprezentata de Ion Iliescu. În aceste conditii, PNL si PSD sunt practic condamnate la colaborare politica, cu alte cuvinte, obligate sa se faca frate cu dracul. Luni, presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, vorbea pentru prima data deschis despre colaborarea pentru alegerile locale cu PSD. Alianta dintre cele doua partide a fost îndelung demonizata de catre liderii PD-L, chiar si dupa ce si-au scos din statut interdictia de a colabora cu partidul lui Adrian Nastase. Izolarea PD-L pe scena politica devine astfel si mai evidenta. În aceasta realitate îsi va face însa aparitia, pentru alegerile locale de la 1 iunie, politicianul în sutana. Preotii vor viza, conform dezlegarii date de catre Sfântul Sinod al BOR, functiile de consilier judetean si local. Este vorba despre un jucator redutabil pe scena politica daca ne gândim la influenta aproape fara limite pe care o are Biserica. Iar influenta se va întinde si pentru alegerile parlamentare. Partidul care va reusi sa beneficieze de colaborarea politica a preotilor le va lua fata celorlalte. Deci, decât sa te faci frate cu dracul, mai bine cu popa. Desi, ca sa fim cinstiti, de data
asta cel mai câstigat va fi cel care se va face frate atât cu dracul, cât si cu popa.
. El e autorul principal al distrugerii PNT-CD în guvernarea 1996-2000 si principala problema a PNL în aceasta guvernare, desi ar fi trebuit sa-i fie principalul aliat. În afara de aceasta, PD-L este deocamdata partidul lui Traian Basescu. Or, Basescu este cel mai dur adversar atât al liberalilor, cât si al PSD-istilor. Practic, toti liderii de marca ai PNL au fost mai mult sau mai putin atacati de Basescu, doar din dorinta de a câstiga la imagine. În privinta PSD, Traian Basescu, ca un adevarat strateg, a avut grija sa-si taie toate puntile atât catre Mircea Geoana, cât si catre cealalta tabara a PSD, reprezentata de Ion Iliescu. În aceste conditii, PNL si PSD sunt practic condamnate la colaborare politica, cu alte cuvinte, obligate sa se faca frate cu dracul. Luni, presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, vorbea pentru prima data deschis despre colaborarea pentru alegerile locale cu PSD. Alianta dintre cele doua partide a fost îndelung demonizata de catre liderii PD-L, chiar si dupa ce si-au scos din statut interdictia de a colabora cu partidul lui Adrian Nastase. Izolarea PD-L pe scena politica devine astfel si mai evidenta. În aceasta realitate îsi va face însa aparitia, pentru alegerile locale de la 1 iunie, politicianul în sutana. Preotii vor viza, conform dezlegarii date de catre Sfântul Sinod al BOR, functiile de consilier judetean si local. Este vorba despre un jucator redutabil pe scena politica daca ne gândim la influenta aproape fara limite pe care o are Biserica. Iar influenta se va întinde si pentru alegerile parlamentare. Partidul care va reusi sa beneficieze de colaborarea politica a preotilor le va lua fata celorlalte. Deci, decât sa te faci frate cu dracul, mai bine cu popa. Desi, ca sa fim cinstiti, de data
asta cel mai câstigat va fi cel care se va face frate atât cu dracul, cât si cu popa.
luni, 23 martie 2009
Vanessa Redgrave joaca în România pentru 100.000 de euro
Într-o perioada în care filmele românesti sunt realizate cu bugete infime, cineastii români au început sa dea viata unor pelicule care aduc actori de talie internationala si bugete pe masura. Dupa pelicula lui Nae Caranfil „Restul e tacere“, cu un buget de 2,4 milioane de euro, regizorul Adrian Popovici pregateste un film de peste 3 milioane de euro, cu o distributie din care face parte si Vanessa Redgrave, prezenta recent în „Atonement“.
Filmul, numit initial „Povestea unui secol“, spune povestea de dragoste dintre Eva si un spion american, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Vanessa Redgrave o interpreteaza pe Eva la batrânete, iar actrita Amy Hayes va da viata personajului principal în tinerete. Din distributie mai fac parte Vincent Regan („300“), Patrick Bergin („În pat cu dusmanul“), Michael Ironside („Top gun“), Dustin Milligan („The Butterfly Effect 2“) si debutanta Emily Hamilton. Nu au fost uitati nici actori român, regizorul alegandu-i pe Maia Morgenstern sau Claudiu Bleont. Proiectul beneficiaza si de o finantare de 6,5 milioane de lei de la CNC, iar bugetul, stabilit la 3 milioane de euro, a fost deja depasit. Pelicula se afla acum în postproductie, iar regizorul spera ca va avea premiera în primavara lui 2009. Filmarile au inceput in septembrie si, timp de 60 de zile, s-a filmat la Bucuresti, Busteni sau Caciulati. Au mai ramas totusi trei zile de filmare, în care vor fi realizate secventele cu Vanessa Redgrave, pentru care actrita va primi un onorariu de aproximativ 100.000 de euro. Popovici ne-a spus ca „desi si-a dat acordul, a revenit cu solicitarea ca filmarile sa fie amânate din cauza faptului ca era extrem de obosita dupa turneul de promovare a filmului «Atonement»“. „Sunt convins ca va fi o mare experienta pentru mine“, a adaugat regizorul. Cele trei zile de filmare vor avea loc în perioada martie-aprilie.
- Care este scena dumneavoastra preferata si care a fost cea mai grea?
- Am multe scene preferate, pentru ca iubesc enorm acest film. Nu pot sa aleg. Poate scena între cele doua surori, poate scena când Eva îl cauta pe Tudor. Cat despre scene grele, au fost multe! Grele datorita faptului ca noi nu putem strânge o echipa pentru asemenea actori, si grele pentru ca nu avem specialisti. Am avut „bombardamente“, împuscaturi. De exemplu, eu lucrez anumite scene, în montaj, cu un american. Ai nostri reusesc sa faca efecte pentru reclame, dar pentru film, mai trebuie sa treaca multi ani.
- Ce-i diferentiaza pe actorii straini de cei români?
- Exista o diferenta între ei, sau, mai bine zis, între actorii români care au jucat în filme straine si actorii straini, pe de o parte, si actorii români care nu au reusit sa treaca granita, pe de alta parte. Chiar daca actorii români sunt foarte buni, filmul însa cere altceva. Actorilor straini nu trebuie sa le dai multe indicatii! Simt filmul si camera. Mai mult, au idei si chiar idei bune! De exemplu, Michael Ironside m-a ajutat enorm. Si-a început cariera în film ca scenarist si, ca urmare, mi-a dat extrem de multe idei. Amy, desi la primul rol, a fost uimitoare. Bergin, tocmai ce am revazut „În pat cu diavolul“. Experienta acumulata este enorma.
- Este un film cu un buget mare. La ce sa ne asteptam, ca decoruri, costume?
- Da, este un film de buget mare. Poate cel mai scump film românesc realizat dupa ‘90. Decorurile sunt frumoase, costumele la fel, dar bugetul rezulta si din contractele actorilor. Este singurul film românesc, din câte stiu, care a reusit sa capaciteze atâtia actori straini. Trebuie sa tinem cont ca nu este un film realizat în coproductie!
- Ce gen de film este? Carui public i se adreseaza?
- Este un film de dragoste, dar si cu putina actiune, doar vorbim si de razboi. Daca vreti, este chiar un „Atonement“ românesc. Am vazut acest film dupa ce am filmat si am ramas uimit de asemanare. Cred ca se adreseaza publicului larg, indiferent de vârsta, si în special doamnelor. Filmul are poveste, imagine frumoasa, dragoste, actiune.
- Ati depasit pâna acum bugetul stabilit?
- Da, si nu îmi este rusine de acest lucru. În industria cinematografica mondiala se mai întâmpla. Nu se întåmpla la noi, la filmele românesti, cu actori români si cu sistemul, de altfel foarte bun, instituit de noua lege a cinematografiei. Cred ca suntem singurii în situatia de a face un promo pentru prevânzare. Nu avem înca o cultura a ceea ce înseamna adevarata industrie de film.
- Ce planuri aveti cu el? Un Palme d’Or sau Oscar?
- Sa dea Dumnezeu sa îl termin asa cum l-am gândit. Cred ca este un film si pentru Cannes, si pentru Oscar, dar si pentru public, ceea ce în România se uita.
Popovici a debutat cu pelicula „Vlad Nemuritorul“ (2002), iar cel de-al doilea film al sau, „Un acoperis deasupra capului“, va avea premiera pe 14 martie, desi productia este gata din 2006. Popovici spune ca a vrut sa beneficieze de finantare pentru promovare asigurata de SRTv si SRR, de care beneficiaza filmele realizate cu sprijin de la CNC. „Din pacate, desi legea a fost aprobata în 2006, abia în 2008 putem beneficia de aceste prevederi“, a explicat regizorul.
Filmul, numit initial „Povestea unui secol“, spune povestea de dragoste dintre Eva si un spion american, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Vanessa Redgrave o interpreteaza pe Eva la batrânete, iar actrita Amy Hayes va da viata personajului principal în tinerete. Din distributie mai fac parte Vincent Regan („300“), Patrick Bergin („În pat cu dusmanul“), Michael Ironside („Top gun“), Dustin Milligan („The Butterfly Effect 2“) si debutanta Emily Hamilton. Nu au fost uitati nici actori român, regizorul alegandu-i pe Maia Morgenstern sau Claudiu Bleont. Proiectul beneficiaza si de o finantare de 6,5 milioane de lei de la CNC, iar bugetul, stabilit la 3 milioane de euro, a fost deja depasit. Pelicula se afla acum în postproductie, iar regizorul spera ca va avea premiera în primavara lui 2009. Filmarile au inceput in septembrie si, timp de 60 de zile, s-a filmat la Bucuresti, Busteni sau Caciulati. Au mai ramas totusi trei zile de filmare, în care vor fi realizate secventele cu Vanessa Redgrave, pentru care actrita va primi un onorariu de aproximativ 100.000 de euro. Popovici ne-a spus ca „desi si-a dat acordul, a revenit cu solicitarea ca filmarile sa fie amânate din cauza faptului ca era extrem de obosita dupa turneul de promovare a filmului «Atonement»“. „Sunt convins ca va fi o mare experienta pentru mine“, a adaugat regizorul. Cele trei zile de filmare vor avea loc în perioada martie-aprilie.
- Care este scena dumneavoastra preferata si care a fost cea mai grea?
- Am multe scene preferate, pentru ca iubesc enorm acest film. Nu pot sa aleg. Poate scena între cele doua surori, poate scena când Eva îl cauta pe Tudor. Cat despre scene grele, au fost multe! Grele datorita faptului ca noi nu putem strânge o echipa pentru asemenea actori, si grele pentru ca nu avem specialisti. Am avut „bombardamente“, împuscaturi. De exemplu, eu lucrez anumite scene, în montaj, cu un american. Ai nostri reusesc sa faca efecte pentru reclame, dar pentru film, mai trebuie sa treaca multi ani.
- Ce-i diferentiaza pe actorii straini de cei români?
- Exista o diferenta între ei, sau, mai bine zis, între actorii români care au jucat în filme straine si actorii straini, pe de o parte, si actorii români care nu au reusit sa treaca granita, pe de alta parte. Chiar daca actorii români sunt foarte buni, filmul însa cere altceva. Actorilor straini nu trebuie sa le dai multe indicatii! Simt filmul si camera. Mai mult, au idei si chiar idei bune! De exemplu, Michael Ironside m-a ajutat enorm. Si-a început cariera în film ca scenarist si, ca urmare, mi-a dat extrem de multe idei. Amy, desi la primul rol, a fost uimitoare. Bergin, tocmai ce am revazut „În pat cu diavolul“. Experienta acumulata este enorma.
- Este un film cu un buget mare. La ce sa ne asteptam, ca decoruri, costume?
- Da, este un film de buget mare. Poate cel mai scump film românesc realizat dupa ‘90. Decorurile sunt frumoase, costumele la fel, dar bugetul rezulta si din contractele actorilor. Este singurul film românesc, din câte stiu, care a reusit sa capaciteze atâtia actori straini. Trebuie sa tinem cont ca nu este un film realizat în coproductie!
- Ce gen de film este? Carui public i se adreseaza?
- Este un film de dragoste, dar si cu putina actiune, doar vorbim si de razboi. Daca vreti, este chiar un „Atonement“ românesc. Am vazut acest film dupa ce am filmat si am ramas uimit de asemanare. Cred ca se adreseaza publicului larg, indiferent de vârsta, si în special doamnelor. Filmul are poveste, imagine frumoasa, dragoste, actiune.
- Ati depasit pâna acum bugetul stabilit?
- Da, si nu îmi este rusine de acest lucru. În industria cinematografica mondiala se mai întâmpla. Nu se întåmpla la noi, la filmele românesti, cu actori români si cu sistemul, de altfel foarte bun, instituit de noua lege a cinematografiei. Cred ca suntem singurii în situatia de a face un promo pentru prevânzare. Nu avem înca o cultura a ceea ce înseamna adevarata industrie de film.
- Ce planuri aveti cu el? Un Palme d’Or sau Oscar?
- Sa dea Dumnezeu sa îl termin asa cum l-am gândit. Cred ca este un film si pentru Cannes, si pentru Oscar, dar si pentru public, ceea ce în România se uita.
Popovici a debutat cu pelicula „Vlad Nemuritorul“ (2002), iar cel de-al doilea film al sau, „Un acoperis deasupra capului“, va avea premiera pe 14 martie, desi productia este gata din 2006. Popovici spune ca a vrut sa beneficieze de finantare pentru promovare asigurata de SRTv si SRR, de care beneficiaza filmele realizate cu sprijin de la CNC. „Din pacate, desi legea a fost aprobata în 2006, abia în 2008 putem beneficia de aceste prevederi“, a explicat regizorul.
5 persoane au murit şi 7 au fost rănite la Lahore, în Pakistan, în urma unor explozii
Cel puţin 5 oameni au murit şi 7 au fost răniţi într-o serie de explozii care au avut loc la Şcoala Militară Navală din oraşul pakistanez Lahore.
În zonă s-au declanşat mai multe incendii puternice, iar fumul acoperă o mare parte din oraş. Deocamdată, nu se ştie din ce cauze s-au produs
exploziile. Potrivit unui demnitar pakistanez, primele indicii arată că a fost vorba de un atentat sinucigaş.
De câteva luni, militanţii islamişti şi talibanii au lansat o campanie
de atentate împotriva militarilor pakistanezi.
În zonă s-au declanşat mai multe incendii puternice, iar fumul acoperă o mare parte din oraş. Deocamdată, nu se ştie din ce cauze s-au produs
exploziile. Potrivit unui demnitar pakistanez, primele indicii arată că a fost vorba de un atentat sinucigaş.
De câteva luni, militanţii islamişti şi talibanii au lansat o campanie
de atentate împotriva militarilor pakistanezi.
Orban: Greva de avertisment a CFR este una imorală faţă de cetăţenii româniei
După ce o mare parte a feroviarilor a ameninţat cu greva de avertisment timp de două ore miercuri dimineaţă, ministrul Ludovic Orban ia poziţie. Ministrul Transporturilor a catalogat greva de avertisment drept una imorală, în primul rând pentru cetăţenii României, pentru clienţii CFR Călători şi pentu cei ai CFR Marfă. "Greva de avertisment este ilegală faţă de administraţie, faţă de minister şi chiar faţă de mine ca ministru", a declarat Orban. Ministrul a declarat că liderii sindicali nu îi pot reproşa nimic, el având un comportament deschis permanent spre dialog.
Sindicatele sunt conştiente de "bunele intenţii pe care le am faţă de calea ferată", a explicat Orban.
Sindicatelor li se poate reproşa faptul că au declarat greva de avertisment înainte de prezentarea noii oferte de către executiv. Ministrul Transporturilor susţine că sindicaliştii cunosc detaliile noii oferte discutate luni cu ministrul finanţelor Varuajn Vosganian.
Sindicatele sunt conştiente de "bunele intenţii pe care le am faţă de calea ferată", a explicat Orban.
Sindicatelor li se poate reproşa faptul că au declarat greva de avertisment înainte de prezentarea noii oferte de către executiv. Ministrul Transporturilor susţine că sindicaliştii cunosc detaliile noii oferte discutate luni cu ministrul finanţelor Varuajn Vosganian.
Limuzinele comunismului ies pe poarta CEC-ului
Este ora unu noaptea, dar Moise stă treaz. Îl aşteaptă o zi istorică, la care visează de 20 de ani. Şi-a pus şuba în spinare şi a plecat în recunoaştere la agenţia CEC care-i va da înapoi banii depuşi pentru Dacia 1300. Pe Dr Iatropol 35, în faţa agenţiei - nimeni. El socotise că la ora asta păgubiţii sunt deja la coadă. S-a întors acasă şi a revenit la agenţie pe la cinci dimineaţa. Credea că o să fie primul, dar ghinion! Mai era unul în faţa lui. Până la ora 9, când s-a deschis CEC-ul, la poartă se strânseseră câteva zeci de bătrâni din toate sectoarele.
„Domnule, dar e colosal, e peste aşteptări!”
Agenţia din Iatropol este singura din Bucureşti de la care “ţepuiţii Dacia” îşi pot recupera banii
. 25 de angajate sunt la dispoziţia lor zilnic, de la 9 dimineaţa la 5 după-amiaza, până pe 21 decembrie. Dar oamenii n-au ştiut asta. Au crezut că trebuie să fie acolo repede, altfel pierd banii. “Eu am fost la toate mitingurile păgubiţilor şi, sincer, nu credeam că o să mai văd vreun ban”, zice un bătrân.
“Până nu am banii în mână, eu nu cred nimic. Nu uitaţi că am mai fost minţiţi şi că ăsta e an electoral”, îi răspunde altul, în cârjă. “Dacă mai cresc mult preţurile lunile astea, banii promişi vor însemna foarte puţin. Nu voi putea decât să-mi completez pensia cu ei, cel mult”, zice Cornelia Stănescu. O profesoară la ASE vorbeşte despre devalorizarea banilor de Dacii: “La cursul de inflaţie, le spun studenţilor mei următoarea poveste adevărată – părinţii mei şi-au strâns din vreme bani să-şi facă toată înmormântarea. Dar banii strânşi nu le-au mai ajuns acum decât pentru lumânări”. Vecinul de rând îi strânge mâna emoţionat unui angajat de-al agenţiei, blocat în mijlocul mulţimii: “Domnule, dar e colosal, e peste aşteptări!”.
„Aţi adus ceculeţul şi actul de identitate?”
Apar cinci jandarmi. Bătrânii încep să-şi dea brânciuri discrete. Se fac liste, se trasează ordine, se ridică voci, se aude câte-un “da’ dumneata de ce mi-ai luat locul?” şi răspunsul “să se mire cine întreabă, că eu am venit primul!”. Şi jandarmii cu staţia-n mână: “Intră câte 25 de persoane la o tură. Nu toţi odatăăăă! În timp ce iese unul, intră altul”. Bătrânii se lasă greu, ar vrea să intre toţi în aceeaşi secundă. “Haideţi, vă rog frumos, încolonarea doi câte doi într-un
singur sens, coadă, coadă”, imploră jandarmii. Şirul de 25 de oameni urcă supus până la etajul trei, pe nişte scări strâmte. “Hmm, foarte curat şi frumos aici”, zice unul. “Normal, că e făcut pe banii noştri”, răspunde altul. Sus nu sunt ghişee normale: un ghişeu înseamnă un calculator
cu o funcţionară în spatele lui. Oamenilor parcă nu le vine să creadă. Sunt poftiţi să ia loc, funcţionarele zâmbesc şi spun fiecăruia “bună ziua, sunt cutare. Ia să vedem, aţi adus ceculeţul şi actul de identitate?”. Ceculeţul e actul CEC ce atestă câţi bani a depus fiecare. Cine a depus 70.000 vechi are dreptul la 6.000 de euro, neimpozabili. Cine a depus mai puţin, primeşte mai puţin.
„Corect ar fi să ne dea contravaloarea unui Logan nou. O maşină nouă costă oricum peste 6.000 de euro. Am plătit pentru o Dacie şi ne alegem cu o motocicletă”, se vociferează. Încep socotelile. Bătrânii se aşază ca la examen, fiecare în faţa unui calculator. Calculatorul îi are deja în evidenţă, iar acum nu se face altceva decât să se stabilească dacă ei sunt adevăraţii titulari şi câţi bani li se cuvin.La ghişeul 25 se hotărăşte viitorul familiei Manolache.
„Se poate să o trecem şi pe soţie la clauză, că are şi ea dreptul să-i scoată în decembrie? Ştiţi, până în decembrie mai e mult şi mie mi se poate întâmpla orice, înţelegeţi”, zice capul familiei. Da, se poate. „Şi o să luaţi suma asta”, îi arată funcţionara pe hârtie. Bărbatului aproape că i se umezesc ochii. Se întoarce pe furiş spre consoartă şi şopteşte din vârful buzelor: 140 de milioane. Femeia se emoţionează. Dar asta nu e tot. Funcţionara spune că le va elibera o scrisoare de confirmare pentru banii care le vor veni în decembrie, de Sărbători.
Pe holurile agenţiei, Radu Gheţea, preşedintele CEC, a verificat ca oamenii să nu se îmbulzească, iar operaţiile să meargă bine. A adus şi jurişti, să dea sfaturi în caz de probleme. Un pensionar de 80 de ani în cârjă ne-a spus senin că e mulţumit că or să-i vină banii taman acum, că o să aibă de înmormântare.
„Pentru astfel de operaţii sunt deschise în toată ţara 70 de sucursale. Bucureştiul are din păcate o singură sucursală cu 25 de ghişee, fiindcă aici sunt arhivele cu documentele
deponenţilor” - Radu Gheţea, preşedintele CEC
Info plus
:
S-au dus cozile la Dacia
Mulţi dintre tinerii de acum 20 de ani care visau la “luxul unui automobil propriu” au venit ieri însoţiţi de copiii lor, ei înşişi deveniţi adulţi. Bătrânii ţineau strâns în mâini teancuri de hârtii, recipise şi chitanţe vechi - copiii le “traduceau” părinţilor cu auzul mai slab. Nu a fost aglomeraţie. La Constanţa, unde sunt 800 de deponenţi în tot judeţul, coada numara constant 10 persoane. La Galaţi, de dimineaţă, doar şase oameni aşteptau deschiderea sucursalei. La Iaşi, câteva zeci de persoane aşteptau cuminţi în holul
CEC-ului, iar verificarea actelor se făcea cu uşurinţă. La Cluj, până la ora 14, se prezentaseră mai puţin de 20 de persoane. Nici braşovenii (1030 de “păgubiţi Dacia” în judeţ) nu au dat năvală. Doar la Craiova au venit ceva mai mulţi. Cei aproximativ 130 de oameni strânşi la coadă, de dimineaţă, şi-au împărţit bonuri de ordine.
„Domnule, dar e colosal, e peste aşteptări!”
Agenţia din Iatropol este singura din Bucureşti de la care “ţepuiţii Dacia” îşi pot recupera banii
. 25 de angajate sunt la dispoziţia lor zilnic, de la 9 dimineaţa la 5 după-amiaza, până pe 21 decembrie. Dar oamenii n-au ştiut asta. Au crezut că trebuie să fie acolo repede, altfel pierd banii. “Eu am fost la toate mitingurile păgubiţilor şi, sincer, nu credeam că o să mai văd vreun ban”, zice un bătrân.
“Până nu am banii în mână, eu nu cred nimic. Nu uitaţi că am mai fost minţiţi şi că ăsta e an electoral”, îi răspunde altul, în cârjă. “Dacă mai cresc mult preţurile lunile astea, banii promişi vor însemna foarte puţin. Nu voi putea decât să-mi completez pensia cu ei, cel mult”, zice Cornelia Stănescu. O profesoară la ASE vorbeşte despre devalorizarea banilor de Dacii: “La cursul de inflaţie, le spun studenţilor mei următoarea poveste adevărată – părinţii mei şi-au strâns din vreme bani să-şi facă toată înmormântarea. Dar banii strânşi nu le-au mai ajuns acum decât pentru lumânări”. Vecinul de rând îi strânge mâna emoţionat unui angajat de-al agenţiei, blocat în mijlocul mulţimii: “Domnule, dar e colosal, e peste aşteptări!”.
„Aţi adus ceculeţul şi actul de identitate?”
Apar cinci jandarmi. Bătrânii încep să-şi dea brânciuri discrete. Se fac liste, se trasează ordine, se ridică voci, se aude câte-un “da’ dumneata de ce mi-ai luat locul?” şi răspunsul “să se mire cine întreabă, că eu am venit primul!”. Şi jandarmii cu staţia-n mână: “Intră câte 25 de persoane la o tură. Nu toţi odatăăăă! În timp ce iese unul, intră altul”. Bătrânii se lasă greu, ar vrea să intre toţi în aceeaşi secundă. “Haideţi, vă rog frumos, încolonarea doi câte doi într-un
singur sens, coadă, coadă”, imploră jandarmii. Şirul de 25 de oameni urcă supus până la etajul trei, pe nişte scări strâmte. “Hmm, foarte curat şi frumos aici”, zice unul. “Normal, că e făcut pe banii noştri”, răspunde altul. Sus nu sunt ghişee normale: un ghişeu înseamnă un calculator
cu o funcţionară în spatele lui. Oamenilor parcă nu le vine să creadă. Sunt poftiţi să ia loc, funcţionarele zâmbesc şi spun fiecăruia “bună ziua, sunt cutare. Ia să vedem, aţi adus ceculeţul şi actul de identitate?”. Ceculeţul e actul CEC ce atestă câţi bani a depus fiecare. Cine a depus 70.000 vechi are dreptul la 6.000 de euro, neimpozabili. Cine a depus mai puţin, primeşte mai puţin.
„Corect ar fi să ne dea contravaloarea unui Logan nou. O maşină nouă costă oricum peste 6.000 de euro. Am plătit pentru o Dacie şi ne alegem cu o motocicletă”, se vociferează. Încep socotelile. Bătrânii se aşază ca la examen, fiecare în faţa unui calculator. Calculatorul îi are deja în evidenţă, iar acum nu se face altceva decât să se stabilească dacă ei sunt adevăraţii titulari şi câţi bani li se cuvin.La ghişeul 25 se hotărăşte viitorul familiei Manolache.
„Se poate să o trecem şi pe soţie la clauză, că are şi ea dreptul să-i scoată în decembrie? Ştiţi, până în decembrie mai e mult şi mie mi se poate întâmpla orice, înţelegeţi”, zice capul familiei. Da, se poate. „Şi o să luaţi suma asta”, îi arată funcţionara pe hârtie. Bărbatului aproape că i se umezesc ochii. Se întoarce pe furiş spre consoartă şi şopteşte din vârful buzelor: 140 de milioane. Femeia se emoţionează. Dar asta nu e tot. Funcţionara spune că le va elibera o scrisoare de confirmare pentru banii care le vor veni în decembrie, de Sărbători.
Pe holurile agenţiei, Radu Gheţea, preşedintele CEC, a verificat ca oamenii să nu se îmbulzească, iar operaţiile să meargă bine. A adus şi jurişti, să dea sfaturi în caz de probleme. Un pensionar de 80 de ani în cârjă ne-a spus senin că e mulţumit că or să-i vină banii taman acum, că o să aibă de înmormântare.
„Pentru astfel de operaţii sunt deschise în toată ţara 70 de sucursale. Bucureştiul are din păcate o singură sucursală cu 25 de ghişee, fiindcă aici sunt arhivele cu documentele
deponenţilor” - Radu Gheţea, preşedintele CEC
Info plus
:
S-au dus cozile la Dacia
Mulţi dintre tinerii de acum 20 de ani care visau la “luxul unui automobil propriu” au venit ieri însoţiţi de copiii lor, ei înşişi deveniţi adulţi. Bătrânii ţineau strâns în mâini teancuri de hârtii, recipise şi chitanţe vechi - copiii le “traduceau” părinţilor cu auzul mai slab. Nu a fost aglomeraţie. La Constanţa, unde sunt 800 de deponenţi în tot judeţul, coada numara constant 10 persoane. La Galaţi, de dimineaţă, doar şase oameni aşteptau deschiderea sucursalei. La Iaşi, câteva zeci de persoane aşteptau cuminţi în holul
CEC-ului, iar verificarea actelor se făcea cu uşurinţă. La Cluj, până la ora 14, se prezentaseră mai puţin de 20 de persoane. Nici braşovenii (1030 de “păgubiţi Dacia” în judeţ) nu au dat năvală. Doar la Craiova au venit ceva mai mulţi. Cei aproximativ 130 de oameni strânşi la coadă, de dimineaţă, şi-au împărţit bonuri de ordine.
Centrul istoric al Capitalei inghite alte 10 milioane de euro
Municipalitatea a suplimentat cu 50% bugetul destinat reabilitarii centrului istoric dupa ce a descoperit mai multe vestigii decit se astepta.
Descoperirea de vestigii arheologice in centrul istoric va intirzia reabilitarea
tronsonului Smirdan-Calea Victoriei si pe strazile Smirdan, Franceza, Postei, Sfintul Dumitru. Totodata, va creste si costul lucrarilor. Potrivit unui proiect de hotarire al Primariei Capitalei, bugetul destinat tronsonului dintre strazile acestor lucrari ar putea fi majorat cu 10,3 milioane de euro, astfel ca intreaga lucrare va costa aproximativ 32,3 milioane de euro.
Cauza principala este descoperirea unor vestigii arheologice. „S-au reproiectat in intregime traseele de retele de utilitati subterane, cit si de suprafata strazilor, in functie de constringerile tehnice rezultate in urma descoperirilor arheologice“, se precizeaza in raportul cerut de managerul proiectului din partea primariei, arhitectul Catalin Cazacu, pentru revizuirea lucrarilor ce trebuie efectuate de firma
spaniola Sedesa. Si bugetul destinat schimbarii retelelor utilitare va fi majorat pe motiv ca lucrarile sint mai complexe decit se asteptau autoritatile.
Pe de alta parte, ruinele descoperite in centrul istoric vor intirzia lucrarile de reabilitare a centrului, lucru confirmat chiar de arhitectul-sef al proiectului. „Nu stiu cind vor fi terminate lucrarile pentru ca noua lege a vestigiilor arheologice da dreptul arheologilor sa analizeze zonele descoperite atit timp cit considera ei necesar. De fiecare data
cind ii intreb pe arheologi cind termina imi spun ca nu stiu“, ne-a declarat Catalin Cazacu. Pina in prezent, echipa de arheologi a propus ca doua vestigii descoperite sa fie conservate, Hanul Zlatarilor si o casa cu doua camere construita intre secolele 15 si 17. „Noi am propus pina acum ca aceste doua obiective sa fie conservate. Vom controla fiecare strada din centrul istoric. Lucram paralel cu constructorii, dupa ce termina de analizat o strada, acestia se pot apuca de reabilitare“, ne-a explicat Gheorghe Adamesteanu, arheologul-sef al echipei care se ocupa de centrul istoric.
Zone protejate in Bucuresti
12 zone din Bucuresti ar putea deveni zone protejate, potrivit unui proiect de hotarire al Primariei Capitalei. Cladirile din zonele Calea Grivitei, Lascar Catargiu, Icoanei, Zona Mornand, Bulevardul Magheru, Labirint, Parcele, Vatra Luminoasa, Filipescu, Bonaparte, Mora, zona Victoriei, Domenii si Caderea Bastiliei vor fi evaluate de o comisie care va stabili valoarea istorica si arhitectonica a fiecareia. Pe baza acestui studiu, fiecare imobil va fi incadrat ca si cladire cu grad mare de protectie, statut valabil pentru cele inscrise pe lista monumentelor istorice sau care au o valoare deosebita, cladire cu grad mediu de protectie, care inseamna ca se pot face interventii asupra ei, sau imobil fara grad de protectie, statut ce permite demolarea lui. In plus
, noile cladiri care vor fi construite in aceste zone vor trebui sa respecte liniile
Descoperirea de vestigii arheologice in centrul istoric va intirzia reabilitarea
tronsonului Smirdan-Calea Victoriei si pe strazile Smirdan, Franceza, Postei, Sfintul Dumitru. Totodata, va creste si costul lucrarilor. Potrivit unui proiect de hotarire al Primariei Capitalei, bugetul destinat tronsonului dintre strazile acestor lucrari ar putea fi majorat cu 10,3 milioane de euro, astfel ca intreaga lucrare va costa aproximativ 32,3 milioane de euro.
Cauza principala este descoperirea unor vestigii arheologice. „S-au reproiectat in intregime traseele de retele de utilitati subterane, cit si de suprafata strazilor, in functie de constringerile tehnice rezultate in urma descoperirilor arheologice“, se precizeaza in raportul cerut de managerul proiectului din partea primariei, arhitectul Catalin Cazacu, pentru revizuirea lucrarilor ce trebuie efectuate de firma
spaniola Sedesa. Si bugetul destinat schimbarii retelelor utilitare va fi majorat pe motiv ca lucrarile sint mai complexe decit se asteptau autoritatile.
Pe de alta parte, ruinele descoperite in centrul istoric vor intirzia lucrarile de reabilitare a centrului, lucru confirmat chiar de arhitectul-sef al proiectului. „Nu stiu cind vor fi terminate lucrarile pentru ca noua lege a vestigiilor arheologice da dreptul arheologilor sa analizeze zonele descoperite atit timp cit considera ei necesar. De fiecare data
cind ii intreb pe arheologi cind termina imi spun ca nu stiu“, ne-a declarat Catalin Cazacu. Pina in prezent, echipa de arheologi a propus ca doua vestigii descoperite sa fie conservate, Hanul Zlatarilor si o casa cu doua camere construita intre secolele 15 si 17. „Noi am propus pina acum ca aceste doua obiective sa fie conservate. Vom controla fiecare strada din centrul istoric. Lucram paralel cu constructorii, dupa ce termina de analizat o strada, acestia se pot apuca de reabilitare“, ne-a explicat Gheorghe Adamesteanu, arheologul-sef al echipei care se ocupa de centrul istoric.
Zone protejate in Bucuresti
12 zone din Bucuresti ar putea deveni zone protejate, potrivit unui proiect de hotarire al Primariei Capitalei. Cladirile din zonele Calea Grivitei, Lascar Catargiu, Icoanei, Zona Mornand, Bulevardul Magheru, Labirint, Parcele, Vatra Luminoasa, Filipescu, Bonaparte, Mora, zona Victoriei, Domenii si Caderea Bastiliei vor fi evaluate de o comisie care va stabili valoarea istorica si arhitectonica a fiecareia. Pe baza acestui studiu, fiecare imobil va fi incadrat ca si cladire cu grad mare de protectie, statut valabil pentru cele inscrise pe lista monumentelor istorice sau care au o valoare deosebita, cladire cu grad mediu de protectie, care inseamna ca se pot face interventii asupra ei, sau imobil fara grad de protectie, statut ce permite demolarea lui. In plus
, noile cladiri care vor fi construite in aceste zone vor trebui sa respecte liniile
În rândul femeilor singure există o rată de sinucidere de trei ori mai mare decât la cele căsătorite
Căsătoria pare a fi o condiţie sine qua non pentru viaţa liniştită a femeilor, conform unui studiu recent publicat de cotidianul britanic Daily Mail, femeile singure sau care trăiesc în concubinaj întâmpină un risc de trei ori mai mare de a se sinucide decât femeile căsătorite.
Conform unui studiu realizat de Biroul
Guvernamental pentru Statistici Naţionale (Government's Office for National Statistics - ONS), femeile care nu sunt căsătorite au o rată
de sinicidere de trei ori mai mare decât cele căsătorite. Această rată de sinucidere este considerabil mai mare în prezent decât în urmă cu 25 de ani, când femeile singure aveau o rată de sinucidere de două ori mai mare decât cele căsătorite. Datele din acest studiu sugerează şi faptul că relaţiile de coabitare sau concubinaj le fac pe femeile tinere mai vulnerabile la depresii.
Dieferenţa majoră în statutul social al femeilor în prezent comparativ cu prima parte a anilor '80 este dată
de o creşte a numărului de relaţii de coabitare sau concubinaj în detrimentul relaţiilor maritale.
Conform datelor ONS, între prima parte a anilor '80 şi anul 2004, rata mariajelor a scăzut la jumătate, iar numărul femeilor sub 50 de ani care trăiesc singure a crescut semnificativ. În 2004 mai mult de un sfert dintre femeile singure aveau o relaţie de coabitare.
Acest studiu precizează faptul că mariajul era prezentat drept o normă de siguranţă în faţa tendinţelor suicidale încă din Anglia epocii Victoriene, când se considera ca statutul de bărbat sau femeie căsătorit/ă constituie un factor de îmbunătăţire a integrării sociale a indivizilor.
''Coabitarea sau concubinajul deschide drumul spre conflict pentru un cuplu, atrage dezamăgiri şi nefericire'', susţine Patricia Morgan, autoarea studiului "Marriage Lite". ''Femeile au înclinaţia să considere că dacă trăiesc alături de cineva atunci au o relaţie stabilă, care necesită un grad superior de implicare afectivă. La bărbaţi este diferit. Ei consideră că prin coabitarea cu o femeie au parte constant de sex
, dar prin faptul că nu sunt căsătoriţi, se consideră liberi să caute alte partenere'', a mai adăugat ea.
Conform statisticilor oficiale britanice, în 1983 18 din 100.000 de femei singure au comis suicid, comparativ cu 9 din 100.000 în cazul celor căsătorite. În 2004 se înregistrau 15/100.000 cazuri de sinucidere în rândul femeilor necăsătorite şi doar 5/100.000 în cazul femeilor căsătorite.
În rândul bărbaţilor rata de sinucidere a rămas aproximativ constantă: bărbaţii singuri au o rată de suicid de 3 ori mai mare decât cei căsătoriţi.
De asemenea, ONS specifică faptul că tendinţele suicidale luate în calcul în acest studiu sunt rezultatul singurătăţii şi al dezamăgirii în dragoste şi nu al altor factori.
Conform unui studiu realizat de Biroul
Guvernamental pentru Statistici Naţionale (Government's Office for National Statistics - ONS), femeile care nu sunt căsătorite au o rată
de sinicidere de trei ori mai mare decât cele căsătorite. Această rată de sinucidere este considerabil mai mare în prezent decât în urmă cu 25 de ani, când femeile singure aveau o rată de sinucidere de două ori mai mare decât cele căsătorite. Datele din acest studiu sugerează şi faptul că relaţiile de coabitare sau concubinaj le fac pe femeile tinere mai vulnerabile la depresii.
Dieferenţa majoră în statutul social al femeilor în prezent comparativ cu prima parte a anilor '80 este dată
de o creşte a numărului de relaţii de coabitare sau concubinaj în detrimentul relaţiilor maritale.
Conform datelor ONS, între prima parte a anilor '80 şi anul 2004, rata mariajelor a scăzut la jumătate, iar numărul femeilor sub 50 de ani care trăiesc singure a crescut semnificativ. În 2004 mai mult de un sfert dintre femeile singure aveau o relaţie de coabitare.
Acest studiu precizează faptul că mariajul era prezentat drept o normă de siguranţă în faţa tendinţelor suicidale încă din Anglia epocii Victoriene, când se considera ca statutul de bărbat sau femeie căsătorit/ă constituie un factor de îmbunătăţire a integrării sociale a indivizilor.
''Coabitarea sau concubinajul deschide drumul spre conflict pentru un cuplu, atrage dezamăgiri şi nefericire'', susţine Patricia Morgan, autoarea studiului "Marriage Lite". ''Femeile au înclinaţia să considere că dacă trăiesc alături de cineva atunci au o relaţie stabilă, care necesită un grad superior de implicare afectivă. La bărbaţi este diferit. Ei consideră că prin coabitarea cu o femeie au parte constant de sex
, dar prin faptul că nu sunt căsătoriţi, se consideră liberi să caute alte partenere'', a mai adăugat ea.
Conform statisticilor oficiale britanice, în 1983 18 din 100.000 de femei singure au comis suicid, comparativ cu 9 din 100.000 în cazul celor căsătorite. În 2004 se înregistrau 15/100.000 cazuri de sinucidere în rândul femeilor necăsătorite şi doar 5/100.000 în cazul femeilor căsătorite.
În rândul bărbaţilor rata de sinucidere a rămas aproximativ constantă: bărbaţii singuri au o rată de suicid de 3 ori mai mare decât cei căsătoriţi.
De asemenea, ONS specifică faptul că tendinţele suicidale luate în calcul în acest studiu sunt rezultatul singurătăţii şi al dezamăgirii în dragoste şi nu al altor factori.
Vremea caldă alungă gripa
Virusurile respiratorii sunt mult mai puţin agresive atunci când temperatura creşte. Cercetătorii americani susţin că au găsit explicaţia ştiinţifică pentru care, pe vremea caldă, virusurile nu rezistă.
Virusurile gripale „se îmbracă“ într-un material gras (o proteină numită hemaglutinină) care le întăreşte şi le protejează atunci când temperatura este scăzută, susţin cercetătorii de la National Institute of Health (SUA). Această descoperire explică de ce virusurile gripale sunt agresive iarna şi nu rezistă atunci când este cald afară.
„Asemeni unei bomaboane M&M care se topeşte în gură, stratul protector al virusului se topeşte când ajunge în tractul respirator. Numai în faza lichidă virusul gripal este capabil să intre în celule şi să le infecteze“, a declarat Joshua Zimmerberg, de la National Insitute of Child Health and Human Development, care a condus studiul.
În acest an, în ţara noastră, numărul de cazuri de gripe şi infecţii respiratorii a fost mic, iar medicii sunt de părere că încălzirea vremii diminuează mult riscul să mai apară îmbolnăviri.
Vaccinările au scăzut virulenţa virusului
Numărul total al infecţiilor respiratorii a scăzut săptămâna trecută cu 11,4%. Şi cazurile de gripă sunt sub limitele aşteptate: în ultima săptămână s-au confirmat 116 cazuri, în timp ce media pe ultimii cinci ani a cazurilor de gripă în aceeaşi săptămână a fost de 305. „Tendinţa de scădere a numărului de îmbolnăviri din ultimele săptămâni se va menţine, pentru că vremea nu se va mai răci. Vaccinările antigripale făcute în acest an au contribuit la diminuarea îmbolnăvirilor. De fapt, în acest an nu mai avut epidemie de gripă“, este de părere profesorul Emanoil Ceauşu, de la Spitalul de Boli
Infecţioase „Victor Babeş“, din Bucureşti.
Medicul
mai explică că vremea rece afectează tractul respirator şi îl face mai sensibil la infecţii. „Atunci când se încălzeşte, această sensibilitate nu mai există“, mai spune profesorul doctor Emanoil Ceauşu.
De ce nu se transmite virusul gripal vara?
Experţii dezbat de mult timp motivul pentru care gripa şi alte virusuri respiratorii sunt mai frecvente iarna. Una dintre explicaţiile vehiculate era că vremea rece care îi forţează pe oameni să stea în casă permite răspândirea virusurilor sau că radiaţiile solare din timpul verii au un efect distructiv. Noul raport, apărut în revista „Nature Chemical Biology“, poate ajuta la prevenirea îmbolnăvirilor şi tratarea gripei, susţin cercetătorii.
„Acum, că înţelegem cum virusul se protejează pentru a se putea transmite de la o persoană la alta, putem căuta modalităţi prin care să interferăm cu acest mecanism protectiv“, a mai explicat Zimmerberg.
Specialiştii s-au folosit de rezonanţa magnetică nucleară pentru a studia „haina“ exterioară a virusului.
Virusurile gripale nu se pot multiplica singure, ci doar cu ajutorul unor celule vii. Proteina din jurul virusului, numită hemaglutinină, este lichidă, însă la temperaturi mai reci se cristalizează. La temperaturi ridicate, „haina“ protectoare dispare dacă nu ajunge într-o persoană sau într-un animal.
Gripa şi alte virusuri respiratorii se transmit prin tuse, strănut sau dacă stai în apropierea unei persoane bolnave care doar vorbeşte. Poate să rămână şi pe suprafeţe, putând fi luată pe degete.
Virusurile gripale „se îmbracă“ într-un material gras (o proteină numită hemaglutinină) care le întăreşte şi le protejează atunci când temperatura este scăzută, susţin cercetătorii de la National Institute of Health (SUA). Această descoperire explică de ce virusurile gripale sunt agresive iarna şi nu rezistă atunci când este cald afară.
„Asemeni unei bomaboane M&M care se topeşte în gură, stratul protector al virusului se topeşte când ajunge în tractul respirator. Numai în faza lichidă virusul gripal este capabil să intre în celule şi să le infecteze“, a declarat Joshua Zimmerberg, de la National Insitute of Child Health and Human Development, care a condus studiul.
În acest an, în ţara noastră, numărul de cazuri de gripe şi infecţii respiratorii a fost mic, iar medicii sunt de părere că încălzirea vremii diminuează mult riscul să mai apară îmbolnăviri.
Vaccinările au scăzut virulenţa virusului
Numărul total al infecţiilor respiratorii a scăzut săptămâna trecută cu 11,4%. Şi cazurile de gripă sunt sub limitele aşteptate: în ultima săptămână s-au confirmat 116 cazuri, în timp ce media pe ultimii cinci ani a cazurilor de gripă în aceeaşi săptămână a fost de 305. „Tendinţa de scădere a numărului de îmbolnăviri din ultimele săptămâni se va menţine, pentru că vremea nu se va mai răci. Vaccinările antigripale făcute în acest an au contribuit la diminuarea îmbolnăvirilor. De fapt, în acest an nu mai avut epidemie de gripă“, este de părere profesorul Emanoil Ceauşu, de la Spitalul de Boli
Infecţioase „Victor Babeş“, din Bucureşti.
Medicul
mai explică că vremea rece afectează tractul respirator şi îl face mai sensibil la infecţii. „Atunci când se încălzeşte, această sensibilitate nu mai există“, mai spune profesorul doctor Emanoil Ceauşu.
De ce nu se transmite virusul gripal vara?
Experţii dezbat de mult timp motivul pentru care gripa şi alte virusuri respiratorii sunt mai frecvente iarna. Una dintre explicaţiile vehiculate era că vremea rece care îi forţează pe oameni să stea în casă permite răspândirea virusurilor sau că radiaţiile solare din timpul verii au un efect distructiv. Noul raport, apărut în revista „Nature Chemical Biology“, poate ajuta la prevenirea îmbolnăvirilor şi tratarea gripei, susţin cercetătorii.
„Acum, că înţelegem cum virusul se protejează pentru a se putea transmite de la o persoană la alta, putem căuta modalităţi prin care să interferăm cu acest mecanism protectiv“, a mai explicat Zimmerberg.
Specialiştii s-au folosit de rezonanţa magnetică nucleară pentru a studia „haina“ exterioară a virusului.
Virusurile gripale nu se pot multiplica singure, ci doar cu ajutorul unor celule vii. Proteina din jurul virusului, numită hemaglutinină, este lichidă, însă la temperaturi mai reci se cristalizează. La temperaturi ridicate, „haina“ protectoare dispare dacă nu ajunge într-o persoană sau într-un animal.
Gripa şi alte virusuri respiratorii se transmit prin tuse, strănut sau dacă stai în apropierea unei persoane bolnave care doar vorbeşte. Poate să rămână şi pe suprafeţe, putând fi luată pe degete.
Admiterea Adomnitei la facultate
Ministrul Cristian Adomnitei a aprobat criteriile generale de organizare si desfasurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licenta, masterat si doctorat pentru anul universitar 2008-2009.
Fiecare universitate isi va stabili propriile criterii de admitere, cu obligatia de a face publice din vreme perioadele celor doua sesiuni, formele si probele de concurs.
Metodologia afisata la 1 aprilie
Potrivit Ordinului emis de ministrul Eucatiei, admiterea pentru toate formele de invatamant ale ciclului universitar de licenta se poate organiza prin concurs intr-una sau doua sesiuni, insa intreaga metodologie trebuie facuta publica, de catre universitati, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar. Cu alte cuvinte, universitatile mai au la dispozitie trei saptamani pentru a definitiva metodologia proprie, astfel incat la 1 aprilie sa o poata afisa la sediu, si publica pe site-ul lor. In cazul admiterii prin examene la anumite discipline, acestea pot fi sustinute in limba romana sau in limbile minoritatilor nationale in care acestea au fost studiate in liceu. Pentru studiile universitare organizate intr-o limba de larga circulatie internationala, admiterea va contine obligatoriu o proba de competenta lingvistica. Pot candida
absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta.
Masterat european
In ciclul de studii universitare de masterat pot fi admisi absolventii cu diploma de licenta ai ciclului de studii universitare de licenta si absolventii cu diploma de licenta sau echivalenta a studiilor universitare de lunga durata. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene se pot prezenta la admiterea in toate ciclurile de studii universitare, in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. Un candidat declarat admis poate beneficia de finantare
de la buget o singura data, pentru fiecare din cele 3 cicluri de studii universitare.
Candidatii care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii (premiile I, II, III, mentiune, premii speciale) la olimpiadele scolare internationale recunoscute de MECT, beneficiaza de dreptul de a fi admisi si de a urma, pe locuri finantate de la buget, cursurile a doua specializari.
Inscrierea
Elevii care au promovat examenul de bacalaureat in sesiunile din aceasta vara pot prezenta la inscriere, in locul diplomei, adeverinta eliberata de liceu, in care se mentioneaza media generala de la bacalaureat si mediile obtinute in anii de liceu. Candidatii admisi pe locurile finantate de la buget au obligatia sa depuna, pana la data
stabilita prin metodologia de admitere, diploma de bacalaureat in original la secretariatul facultatii. In caz contrar, ei raman neinmatriculati. Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie in cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, si fara conditionarea achitarii unor taxe, dosarele
candidatilor respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut.
Taxele
Se pot percepe de la candidati taxe de inscriere la admitere, in cuantumurile aprobate de senatele universitare, insa pot fi decise si scutiri de plata sau reduceri. Copiii personalului didactic sunt scutiti de taxe o singura data in cadrul unei institutii. Media minima de admitere la studii universitare de licenta trebuie sa fie 5 (cinci) sau minim un numar de puncte echivalent cu aceasta nota. Mediile generale/punctajele generale obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la institutia la care acestia au candidat, in conformitate cu procedurile proprii de admitere. Rezolvarea contestatiilor este de competenta institutiilor de invatamant superior si se desfasoara potrivit reglementarilor interne. Decizia comisiei de contestatii este definitiva.
Fiecare universitate isi va stabili propriile criterii de admitere, cu obligatia de a face publice din vreme perioadele celor doua sesiuni, formele si probele de concurs.
Metodologia afisata la 1 aprilie
Potrivit Ordinului emis de ministrul Eucatiei, admiterea pentru toate formele de invatamant ale ciclului universitar de licenta se poate organiza prin concurs intr-una sau doua sesiuni, insa intreaga metodologie trebuie facuta publica, de catre universitati, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar. Cu alte cuvinte, universitatile mai au la dispozitie trei saptamani pentru a definitiva metodologia proprie, astfel incat la 1 aprilie sa o poata afisa la sediu, si publica pe site-ul lor. In cazul admiterii prin examene la anumite discipline, acestea pot fi sustinute in limba romana sau in limbile minoritatilor nationale in care acestea au fost studiate in liceu. Pentru studiile universitare organizate intr-o limba de larga circulatie internationala, admiterea va contine obligatoriu o proba de competenta lingvistica. Pot candida
absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta.
Masterat european
In ciclul de studii universitare de masterat pot fi admisi absolventii cu diploma de licenta ai ciclului de studii universitare de licenta si absolventii cu diploma de licenta sau echivalenta a studiilor universitare de lunga durata. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene se pot prezenta la admiterea in toate ciclurile de studii universitare, in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare. Un candidat declarat admis poate beneficia de finantare
de la buget o singura data, pentru fiecare din cele 3 cicluri de studii universitare.
Candidatii care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii (premiile I, II, III, mentiune, premii speciale) la olimpiadele scolare internationale recunoscute de MECT, beneficiaza de dreptul de a fi admisi si de a urma, pe locuri finantate de la buget, cursurile a doua specializari.
Inscrierea
Elevii care au promovat examenul de bacalaureat in sesiunile din aceasta vara pot prezenta la inscriere, in locul diplomei, adeverinta eliberata de liceu, in care se mentioneaza media generala de la bacalaureat si mediile obtinute in anii de liceu. Candidatii admisi pe locurile finantate de la buget au obligatia sa depuna, pana la data
stabilita prin metodologia de admitere, diploma de bacalaureat in original la secretariatul facultatii. In caz contrar, ei raman neinmatriculati. Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie in cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, si fara conditionarea achitarii unor taxe, dosarele
candidatilor respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut.
Taxele
Se pot percepe de la candidati taxe de inscriere la admitere, in cuantumurile aprobate de senatele universitare, insa pot fi decise si scutiri de plata sau reduceri. Copiii personalului didactic sunt scutiti de taxe o singura data in cadrul unei institutii. Media minima de admitere la studii universitare de licenta trebuie sa fie 5 (cinci) sau minim un numar de puncte echivalent cu aceasta nota. Mediile generale/punctajele generale obtinute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la institutia la care acestia au candidat, in conformitate cu procedurile proprii de admitere. Rezolvarea contestatiilor este de competenta institutiilor de invatamant superior si se desfasoara potrivit reglementarilor interne. Decizia comisiei de contestatii este definitiva.
Blocul supravieţuitorilor lui 4 martie '77
La 31 de ani de la cutremur, timpul pare că a stat în loc la numărul 6 din strada Ziduri Moşi. Aici este unul dintre blocurile care au fost repartizate în 1977 celor care şi-au pierdut locuinţa şi bunurile în timpul.
Plăcuţa de la intrare nu-ţi spune mare lucru. „Bloc 6, str. Ziduri Moşi nr. 2". Un bloc obişnuit, de 10 etaje, cenuşiu şi obosit, pe o alee scurtă în spatele magazinului Bucur Obor. Care se încadrează perfect în peisaj. Pe lângă care treci fără să ştii că ascunde o mulţime de poveşti.
Poveştile supravieţuitorilor cutremurului din 1977. Căci aici, în blocul
cu 44 de apartamente din strada Ziduri Moşi, au ajuns, la nici o săptămână de la cataclism, zeci de familii rămase fără locuinţe. „Unul dintre primele blocuri mobilate în mod gratuit şi repartizate sinistraţilor", aşa cum preciza „Scînteia". Blocul pe care l-au inspectat Nicolae şi Elena Ceauşescu pe 11 martie, când se mutaseră deja primele familii.
Pe 8 martie 1977, Comitetul Politic Executiv al CC al PCR hotăra: „Cetăţenii care au locuit în blocurile prăbuşite vor primi imediat locuinţe în blocurile noi. (...) Toţi cetăţenii ale căror locuinţe au fost nimicite şi cărora cataclismul le-a distrus avutul vor primi noile apartamente, dotate gratuit, de către stat, cu tot mobilierul
necesar, inclusiv cu aparate
de radio şi televizoare".
Zis şi făcut: la nici o săptămână de la cutremur, în blocul nou din strada Ziduri Moşi au început să apară primii locatari. Potrivit ziarului „Scînteia", era vorba de „un bloc cu 44 de apartamente ce trebuie să fie gata peste două săptămâni, dar care, prin eforturile din ultimele zile şi din ultimele nopţi ale constructorilor, al unui mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile învecinate, îndeosebi femei, a fost gata, până la ultimele detalii, în zorii zilei de vineri (n.r. – vineri, 11 martie 1977)".
„Când a intrat în apartament, Ceauşescu ne-a întrebat cum ne simţim”, îşi aminteşte Constantina Mircea detalii ale vizitei din 11 martie
„Când a intrat în apartament, Ceauşescu ne-a ...
„Mi-am impus să uit"
Trec de uşa de tablă şi intru în „blocul supravieţuitorilor". La parter, în dreapta scării, e apartamentul cu nr. 3. Ştiu că aici a ajuns, în urmă cu 31 de ani, familia Hristea. În spatele uşii, descopăr astăzi „o tânără bunică de 72 de ani".
Aşa se prezintă, zâmbind, Aurelia Hristea. Despre cutremur, despre nebunia de atunci, despre drama familiei – soţului i-a fost amputat piciorul stâng de la genunchi – n-ar vrea să‑şi mai amintească. Îmi zice simplu că în casa lor cuvântul „cutremur" n-a mai fost rostit: „Ne spunem «La mulţi ani» pe 4 martie... şi-atât".
În 1977, locuiau în blocul 11 din strada Popa Rusu, la etajul 5, din opt câte erau în total. Ea, pensionată pe caz de boală, soţul, medic
la Policlinica „Ana Ipătescu", Răzvan, 13 ani, şi Raluca, 11 ani. În seara cutremurului, erau toţi acasă, „se transmitea opera «Norma» şi ne aşezaserăm să ne uităm". Se opreşte, cu privirea pierdută aiurea.
Erau toţi într-o cameră pe colţul blocului: ea pe un scaun, copiii pe pat şi soţul pe şezlongul ăla care i-a purtat atâta ghinion. Că, atunci când a început zguduiala, benzile metalice s‑au înfăşurat pe gamba stângă şi i-au strivit-o: „I s-a întrerupt circulaţia, fractură deschisă, praf, mizerie, cangrenă... A trebuit să dau în scris să i se taie piciorul, ca să poată fi salvat... Trist, foarte trist.
Mi-am impus să uit, dar uite că n-am uitat". Revelaţia aproape că o uimeşte. Ţinute atâta vreme închise, într-un colţişor al sufletului, amintirile se zbat să iasă la suprafaţă. Plânge. Râde. Se descarcă. Ca să se vindece o dată
pentru totdeauna.
Plăcuţa de la intrare nu-ţi spune mare lucru. „Bloc 6, str. Ziduri Moşi nr. 2". Un bloc obişnuit, de 10 etaje, cenuşiu şi obosit, pe o alee scurtă în spatele magazinului Bucur Obor. Care se încadrează perfect în peisaj. Pe lângă care treci fără să ştii că ascunde o mulţime de poveşti.
Poveştile supravieţuitorilor cutremurului din 1977. Căci aici, în blocul
cu 44 de apartamente din strada Ziduri Moşi, au ajuns, la nici o săptămână de la cataclism, zeci de familii rămase fără locuinţe. „Unul dintre primele blocuri mobilate în mod gratuit şi repartizate sinistraţilor", aşa cum preciza „Scînteia". Blocul pe care l-au inspectat Nicolae şi Elena Ceauşescu pe 11 martie, când se mutaseră deja primele familii.
Pe 8 martie 1977, Comitetul Politic Executiv al CC al PCR hotăra: „Cetăţenii care au locuit în blocurile prăbuşite vor primi imediat locuinţe în blocurile noi. (...) Toţi cetăţenii ale căror locuinţe au fost nimicite şi cărora cataclismul le-a distrus avutul vor primi noile apartamente, dotate gratuit, de către stat, cu tot mobilierul
necesar, inclusiv cu aparate
de radio şi televizoare".
Zis şi făcut: la nici o săptămână de la cutremur, în blocul nou din strada Ziduri Moşi au început să apară primii locatari. Potrivit ziarului „Scînteia", era vorba de „un bloc cu 44 de apartamente ce trebuie să fie gata peste două săptămâni, dar care, prin eforturile din ultimele zile şi din ultimele nopţi ale constructorilor, al unui mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile învecinate, îndeosebi femei, a fost gata, până la ultimele detalii, în zorii zilei de vineri (n.r. – vineri, 11 martie 1977)".
„Când a intrat în apartament, Ceauşescu ne-a întrebat cum ne simţim”, îşi aminteşte Constantina Mircea detalii ale vizitei din 11 martie
„Când a intrat în apartament, Ceauşescu ne-a ...
„Mi-am impus să uit"
Trec de uşa de tablă şi intru în „blocul supravieţuitorilor". La parter, în dreapta scării, e apartamentul cu nr. 3. Ştiu că aici a ajuns, în urmă cu 31 de ani, familia Hristea. În spatele uşii, descopăr astăzi „o tânără bunică de 72 de ani".
Aşa se prezintă, zâmbind, Aurelia Hristea. Despre cutremur, despre nebunia de atunci, despre drama familiei – soţului i-a fost amputat piciorul stâng de la genunchi – n-ar vrea să‑şi mai amintească. Îmi zice simplu că în casa lor cuvântul „cutremur" n-a mai fost rostit: „Ne spunem «La mulţi ani» pe 4 martie... şi-atât".
În 1977, locuiau în blocul 11 din strada Popa Rusu, la etajul 5, din opt câte erau în total. Ea, pensionată pe caz de boală, soţul, medic
la Policlinica „Ana Ipătescu", Răzvan, 13 ani, şi Raluca, 11 ani. În seara cutremurului, erau toţi acasă, „se transmitea opera «Norma» şi ne aşezaserăm să ne uităm". Se opreşte, cu privirea pierdută aiurea.
Erau toţi într-o cameră pe colţul blocului: ea pe un scaun, copiii pe pat şi soţul pe şezlongul ăla care i-a purtat atâta ghinion. Că, atunci când a început zguduiala, benzile metalice s‑au înfăşurat pe gamba stângă şi i-au strivit-o: „I s-a întrerupt circulaţia, fractură deschisă, praf, mizerie, cangrenă... A trebuit să dau în scris să i se taie piciorul, ca să poată fi salvat... Trist, foarte trist.
Mi-am impus să uit, dar uite că n-am uitat". Revelaţia aproape că o uimeşte. Ţinute atâta vreme închise, într-un colţişor al sufletului, amintirile se zbat să iasă la suprafaţă. Plânge. Râde. Se descarcă. Ca să se vindece o dată
pentru totdeauna.
PG susţine că în tentativa de omor a şefului DSO al MAI, Ghenadie Cosovan, este implicată o grupare specializată în trafic de cocaină
Procuratura Generală (PG) exercită urmărirea penală pe faptul tentativei de omor a şefului Departamentului Servicii
Operative (DSO) al Ministerului Afacerilor
Interne (MAI), Ghenadie Cosovan. PG susţine că în acest caz este implicată o grupare specializată în trafic internaţional de cocaină.
Surse din cadrul PG comunică că în cadrul măsurilor operative de investigaţie efectuate în comun cu MAI, a parvenit informaţia privind implicarea în comiterea acestei infracţiuni a unei grupări criminale, specializate în traficul internaţional de cocaină pe ruta Columbia – Guatemala - Costa Rica - portul oraşului Odesa, Ucraina - Republica Moldova – ţările Uniunii Europene. Potrivit procurorilor, în perioada 2007-2008 Anatolie Vidiş, cetăţean al R.Moldova şi al României, a organizat un grup criminal cu scopul introducerii în Moldova din Ţările Americii Latine a drogurilor (cocaină), în cantităţi deosebit de mari, pentru realizarea în Ţările UE şi CSI.
Pentru aceasta Vidiş a atras în activitatea sa criminală pe fraţii săi Mircea Vidiş, primar al satului Ţîpleşti, raionul Sîngerei şi Boris Vidiş, precum şi cetăţenii Republicii Costa Rica, Loaiza John Eider, Conteras Jose Jair şi alte persoane neidentificate.
La începutul anului 2008, Anatolie Vidiş a introdus ilegal în Moldova o cantitate deosebit de mare de cocaină, dizolvată şi camuflată într-un lichid, cu scopul separării şi extragerii ulterioare a substanţelor narcotice şi realizarea lor.
În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Anatolie Vidiş după înţelegerea prealabilă cu fratele său Boris Vidiş, pădurar al ocolului silvic „Bălţi”, au creat un laborator chimic cu utilaj special pentru separarea substanţelor narcotice din lichidul neindentificat.
Anatolie Vidiş a adus din Republica Costa Rica în luna ianuarie 2008, în Moldova doi specialişti: Loaiza John Eider şi Conteras Jose Jair, care au lucrat în acest laborator până la 29 februarie 2008. Pentru lucrul efectuat, Anotolie Vidiş urma să achite câte 10 mii USD acestora.
După separarea cocainei, aceasta era ambalată în colete de polietilenă, care au fost depistate şi ridicate la domiciliul lui Boris Vidiş şi Mircea Vidiş din satul Ţîpleşti, raionul Sângerei. La locul de serviciu al lui Boris Vidiş au fost ridicate trei sacoşe de polietilenă cu substanţă prăfoasă cristalizată de culoare albă, încă 25 litri de substanţă şi 10 butoaie de masă plastică cu lichid străveziu. La domiciliul lui Boris Vidiş au fost ridicate trei pachete cu substanţă prăfoasă de culoare albă. În rezultatul percheziţiei la domiciliul primarului Mircea Vidiş au fost depistate două pachete cu substanţa prăfoasă de culoare albă.
În acest caz PG a început urmărirea penală pentru circulaţia ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat şi în proporţii deosebit de mari. Toate aceste persoane au fost reţinute şi încarcerate în Izolatorul de Detenţie Preventivă al DSO al MAI. La 2 martie curent în privinţa persoanelor indicate, procurorii au emis şi adus la cunoştinţă ordonanţele de punere sub învinuire. Urmărirea penală pe cazul dat continuă.
Ghenadie Cosovan a fost grav rănit în urma unui atentat produs
cu o grenadă "capcană", la 21 august 2007, la o vilă din suburbia municipiului Chişinău, în momentul în care colonelul de poliţie Cosovan încerca să intre în vilă. Ministrul afacerilor interne, Gheorghe Papuc, a declarat că toate persoanele implicate în această crimă gravă vor fi stabilite şi judecate în conformitate cu legislaţia.
Operative (DSO) al Ministerului Afacerilor
Interne (MAI), Ghenadie Cosovan. PG susţine că în acest caz este implicată o grupare specializată în trafic internaţional de cocaină.
Surse din cadrul PG comunică că în cadrul măsurilor operative de investigaţie efectuate în comun cu MAI, a parvenit informaţia privind implicarea în comiterea acestei infracţiuni a unei grupări criminale, specializate în traficul internaţional de cocaină pe ruta Columbia – Guatemala - Costa Rica - portul oraşului Odesa, Ucraina - Republica Moldova – ţările Uniunii Europene. Potrivit procurorilor, în perioada 2007-2008 Anatolie Vidiş, cetăţean al R.Moldova şi al României, a organizat un grup criminal cu scopul introducerii în Moldova din Ţările Americii Latine a drogurilor (cocaină), în cantităţi deosebit de mari, pentru realizarea în Ţările UE şi CSI.
Pentru aceasta Vidiş a atras în activitatea sa criminală pe fraţii săi Mircea Vidiş, primar al satului Ţîpleşti, raionul Sîngerei şi Boris Vidiş, precum şi cetăţenii Republicii Costa Rica, Loaiza John Eider, Conteras Jose Jair şi alte persoane neidentificate.
La începutul anului 2008, Anatolie Vidiş a introdus ilegal în Moldova o cantitate deosebit de mare de cocaină, dizolvată şi camuflată într-un lichid, cu scopul separării şi extragerii ulterioare a substanţelor narcotice şi realizarea lor.
În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că Anatolie Vidiş după înţelegerea prealabilă cu fratele său Boris Vidiş, pădurar al ocolului silvic „Bălţi”, au creat un laborator chimic cu utilaj special pentru separarea substanţelor narcotice din lichidul neindentificat.
Anatolie Vidiş a adus din Republica Costa Rica în luna ianuarie 2008, în Moldova doi specialişti: Loaiza John Eider şi Conteras Jose Jair, care au lucrat în acest laborator până la 29 februarie 2008. Pentru lucrul efectuat, Anotolie Vidiş urma să achite câte 10 mii USD acestora.
După separarea cocainei, aceasta era ambalată în colete de polietilenă, care au fost depistate şi ridicate la domiciliul lui Boris Vidiş şi Mircea Vidiş din satul Ţîpleşti, raionul Sângerei. La locul de serviciu al lui Boris Vidiş au fost ridicate trei sacoşe de polietilenă cu substanţă prăfoasă cristalizată de culoare albă, încă 25 litri de substanţă şi 10 butoaie de masă plastică cu lichid străveziu. La domiciliul lui Boris Vidiş au fost ridicate trei pachete cu substanţă prăfoasă de culoare albă. În rezultatul percheziţiei la domiciliul primarului Mircea Vidiş au fost depistate două pachete cu substanţa prăfoasă de culoare albă.
În acest caz PG a început urmărirea penală pentru circulaţia ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare de un grup criminal organizat şi în proporţii deosebit de mari. Toate aceste persoane au fost reţinute şi încarcerate în Izolatorul de Detenţie Preventivă al DSO al MAI. La 2 martie curent în privinţa persoanelor indicate, procurorii au emis şi adus la cunoştinţă ordonanţele de punere sub învinuire. Urmărirea penală pe cazul dat continuă.
Ghenadie Cosovan a fost grav rănit în urma unui atentat produs
cu o grenadă "capcană", la 21 august 2007, la o vilă din suburbia municipiului Chişinău, în momentul în care colonelul de poliţie Cosovan încerca să intre în vilă. Ministrul afacerilor interne, Gheorghe Papuc, a declarat că toate persoanele implicate în această crimă gravă vor fi stabilite şi judecate în conformitate cu legislaţia.
La 29 februarie Anul Tineretului a fost inaugurat oficial
Anul Tineretului in Republica Moldova a fost inaugurat, vineri, in cadrul unei festivitati desfasurate in incinta Teatrului de Opera si Balet din Chisinau. La ceremonie au participat tineri din toata tara, reprezentanti ai organizatiilor de tineret, reprezentanti ai Guvernului si presedintele tarii, Vladimir Voronin.
Cu aceasta ocazie, seful statului a adresat cuvinte de felicitare la adresa tinerilor, totodata evidentiind impactul ce il are tinara generatie in dezvoltarea natiunii. "Tineretul constituie o treime din populatia tarii, el fiind totodata resortul insufletirii unui neam", a mentionat Voronin.
Seful statului a subliniat
faptul ca 2008 este anul de start al unei noi viziuni politice cu privire la tineret si al unor noi relatii cu tineretul. "Acesta este inceputul unui dialog cu tinerii, pentru a le cunoaste mai bine problemele si aspiratiile, pentru a realiza politici nu doar pentru tineri, dar si cu tinerii", a declarat presedintele.
Vladimir Voronin a dezvaluit directiile prioritare carora urmeaza a le fi acordata o atentie majora. Printre acestea se numara cresterea oportunitatilor de incadrare in cimpul muncii si crearea locurilor de munca atractive pentru tineri, intensificarea dialogului intercultural, participarea tinerilor la viata
sociala si la procesul decizional, la perfectionarea si dezvoltarea cadrului legislativ si a politicilor in domeniul tineretului. In acest context
, va fi majorat cu 30 la suta numarul de locuri finantate de la buget in institutiile de invatamint profesional, va fi acordata asistenta financiara pentru dezvoltarea a 1000 de afaceri, ceea ce va contribui la abilitarea economica a tinerilor, va fi majorata indemnizatia pentru tinerii specialisti care se vor incadra in munca in mediul rural etc., a subliniat Voronin.
In acest an toata atentia si eforturile vor fi concentrate asupra sporirii rolului tinerilor in procesul de dezvoltare a tarii, prin extinderea actiunilor participative ale acestora la formularea de strategii de dezvoltare, care sa propuna schimbari la nivel comunitar si national, schimbari la realizarea carora tinerii sa poata lua parte. De asemenea, presedintele s-a pronuntat in favoarea aprobarii, pina la sfirsitul anului curent, a unei Strategii in domeniul tineretului pentru perioada 2009-2013.
La realizarea acestor prioritati vor fi aplicate diverse instrumente care sa asigure respectarea principiului participativ si punerea in valoare a creativitatii tinerilor: saptamina consacrata tineretului in cadrul fiecarei autoritati a administratiei publice centrale, actiuni de cercetare, discutii publice, concursuri, campanii
de informare, publicatii si emisiuni speciale, instruiri, evenimente/foruri de generalizare s.a.
Anul 2008 va fi anul in care tinerii vor fi promovati si vor fi create conditii pentru ca tinerii sa-si atinga scopurile. Vor fi intreprinse diverse masuri de mobilizare a tinerilor pentru ca ei sa-si dezvolte capacitatea de a aduce in discutie problemele social-economice, de a gasi pentru aceste probleme solutii specifice comunitatii pe care o reprezinta, de a se implica mai activ in luarea deciziilor.
Incepind cu acest an politica de tineret in Republica Moldova va capata o noua dimensiune, iar actiunile in care vor fi antrenati tinerii - o noua intensitate si calitate. Tinerii vor fi instruiti si se va consolida o noua generatie de lideri ai miscarii de tineret.
In context, presedintele s-a adresat Guvernului, autoritatilor administratiei publice locale cu mesajul ca tinerii nu trebuie tratati ca cetateni in devenire, ci trebuie considerati parteneri in faurirea viitorului Moldovei. Faptul ca sintem astazi aici este o confirmare a angajamentului nostru fata de tineri.
Ulterior dupa alocutiunea sa, seful statului a raspuns, timp de o ora si jumatate, la intrebarile tinerilor prezenti in sala, majoritatea dintre ei fiind preocupati de perspectivele sociale si economice ale tineretului, educatie, sport, micul business.
"Fiti ambitiosi in realizarea planurilor pe care le stabiliti, fiti insistenti, curiosi, fiti fermi in fata provocarilor vietii, fiti perseverenti in ceea ce faceti, nu ramineti indiferenti fata de problemele si viciile societatii, fiti mereu tineri, implicati-va activ si contribuiti la dezvoltarea tarii, a Moldovei viitorului nostru", i-a indemnat Vladimir Voronin pe tinerii prezenti la ceremonia de inaugurare a Anului Tineretului.
Anul 2008 a fost declarat Anul Tineretului in Republica Moldova in baza unui decret al Presedintelui din 26 decembrie 2007, avind drept scop sporirea rolului tinerilor in viata social-politica si culturala si crearea de conditii pentru manifestarea plenara a potentialului creator al tinerei generatii.
Cu aceasta ocazie, seful statului a adresat cuvinte de felicitare la adresa tinerilor, totodata evidentiind impactul ce il are tinara generatie in dezvoltarea natiunii. "Tineretul constituie o treime din populatia tarii, el fiind totodata resortul insufletirii unui neam", a mentionat Voronin.
Seful statului a subliniat
faptul ca 2008 este anul de start al unei noi viziuni politice cu privire la tineret si al unor noi relatii cu tineretul. "Acesta este inceputul unui dialog cu tinerii, pentru a le cunoaste mai bine problemele si aspiratiile, pentru a realiza politici nu doar pentru tineri, dar si cu tinerii", a declarat presedintele.
Vladimir Voronin a dezvaluit directiile prioritare carora urmeaza a le fi acordata o atentie majora. Printre acestea se numara cresterea oportunitatilor de incadrare in cimpul muncii si crearea locurilor de munca atractive pentru tineri, intensificarea dialogului intercultural, participarea tinerilor la viata
sociala si la procesul decizional, la perfectionarea si dezvoltarea cadrului legislativ si a politicilor in domeniul tineretului. In acest context
, va fi majorat cu 30 la suta numarul de locuri finantate de la buget in institutiile de invatamint profesional, va fi acordata asistenta financiara pentru dezvoltarea a 1000 de afaceri, ceea ce va contribui la abilitarea economica a tinerilor, va fi majorata indemnizatia pentru tinerii specialisti care se vor incadra in munca in mediul rural etc., a subliniat Voronin.
In acest an toata atentia si eforturile vor fi concentrate asupra sporirii rolului tinerilor in procesul de dezvoltare a tarii, prin extinderea actiunilor participative ale acestora la formularea de strategii de dezvoltare, care sa propuna schimbari la nivel comunitar si national, schimbari la realizarea carora tinerii sa poata lua parte. De asemenea, presedintele s-a pronuntat in favoarea aprobarii, pina la sfirsitul anului curent, a unei Strategii in domeniul tineretului pentru perioada 2009-2013.
La realizarea acestor prioritati vor fi aplicate diverse instrumente care sa asigure respectarea principiului participativ si punerea in valoare a creativitatii tinerilor: saptamina consacrata tineretului in cadrul fiecarei autoritati a administratiei publice centrale, actiuni de cercetare, discutii publice, concursuri, campanii
de informare, publicatii si emisiuni speciale, instruiri, evenimente/foruri de generalizare s.a.
Anul 2008 va fi anul in care tinerii vor fi promovati si vor fi create conditii pentru ca tinerii sa-si atinga scopurile. Vor fi intreprinse diverse masuri de mobilizare a tinerilor pentru ca ei sa-si dezvolte capacitatea de a aduce in discutie problemele social-economice, de a gasi pentru aceste probleme solutii specifice comunitatii pe care o reprezinta, de a se implica mai activ in luarea deciziilor.
Incepind cu acest an politica de tineret in Republica Moldova va capata o noua dimensiune, iar actiunile in care vor fi antrenati tinerii - o noua intensitate si calitate. Tinerii vor fi instruiti si se va consolida o noua generatie de lideri ai miscarii de tineret.
In context, presedintele s-a adresat Guvernului, autoritatilor administratiei publice locale cu mesajul ca tinerii nu trebuie tratati ca cetateni in devenire, ci trebuie considerati parteneri in faurirea viitorului Moldovei. Faptul ca sintem astazi aici este o confirmare a angajamentului nostru fata de tineri.
Ulterior dupa alocutiunea sa, seful statului a raspuns, timp de o ora si jumatate, la intrebarile tinerilor prezenti in sala, majoritatea dintre ei fiind preocupati de perspectivele sociale si economice ale tineretului, educatie, sport, micul business.
"Fiti ambitiosi in realizarea planurilor pe care le stabiliti, fiti insistenti, curiosi, fiti fermi in fata provocarilor vietii, fiti perseverenti in ceea ce faceti, nu ramineti indiferenti fata de problemele si viciile societatii, fiti mereu tineri, implicati-va activ si contribuiti la dezvoltarea tarii, a Moldovei viitorului nostru", i-a indemnat Vladimir Voronin pe tinerii prezenti la ceremonia de inaugurare a Anului Tineretului.
Anul 2008 a fost declarat Anul Tineretului in Republica Moldova in baza unui decret al Presedintelui din 26 decembrie 2007, avind drept scop sporirea rolului tinerilor in viata social-politica si culturala si crearea de conditii pentru manifestarea plenara a potentialului creator al tinerei generatii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
