Accident rutier soldat cu un mort si patru raniti in Bihor

O persoana a murit, iar alte patru au fost ranite, in urma unui grav accident rutier produs, luni dimineata, in localitatea bihoreana Salonta. Potrivit primelor cercetari facute de Serviciul Politiei Rutiere Bihor, Mafteu Roman (32 de ani), soferul unui autoturism Daewoo Nubira cu numar de Arad, a pierdut controlul volanului la iesirea dintr-o curba si a intrat pe contrasens. Masina s-a izbit violent de un autoturism Dacia, cu numar de Salaj, care circula regulamentar din sens opus si in care se aflau patru soferi profesionisti care mergeau la munca spre Timisoara. In urma impactului, unul dintre pasagerii din Dacia, Valentin Rosu (41 de ani), din Salaj, a murit, iar ceilalti calatori, precum si soferul autoturismului Nubira, au fost raniti si transportati la spital. Potrivit martorilor si inspectorului principal de la Politia Rutiera Bihor, Dorel Haragos, soferul autoturismului Nubira circula cu viteza excesiva. La sfarsitul saptamanii trecute, la Dispeceratul central al IGP au fost inregistrate 43 de evenimente rutiere in care si-au pierdut viata 11 persoane, alte 39 fiind ranite grav.

Administrator de firma cautat pentru o frauda de 4 miliarde lei

Administratorul unei firme din Mehedinti a fost dat in urmarire generala de politisti, dupa ce acestia l-au convocat la Politie, de mai multe ori, pentru a fi audiat in legatura cu falsificarea unor documente prin care statul a fost fraudat cu peste 4 miliarde de lei, informeaza IGP. Gheorghe M., administrator al unei societati comerciale , este urmarit pentru evaziune fiscala, inselaciune, fals si uz de fals. Acesta, in perioada ianuarie 2001-septembrie 2002, a inregistrat in evidentele contabile operatiuni fictive de aprovizionare, producand un prejudiciu bugetului de stat in valoare de 4.826.000.000 de lei. Barbatul a fost dat in urmarire generala, intrucat se sustrage cercetarilor.

Irakianul Nor - urmarit general pentru spalare de bani

Un om de afaceri irakian a fost dat in urmarire generala pentru spalare de bani, dupa ce zeci de miliarde lei au trecut prin conturile unor firme-fantoma. Nor Mohammad Ali Hlali, de 29 ani, este cercetat de politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Bucuresti, sub acuzatiile de spalare a banilor, inselaciune, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals. Printre numeroasele firme controlate de Nor si de complicii sai se numara: SC "Alliance 2000" SRL, "Mezoprod" SRL, "Giovanni" SRL, "Domex Company", "Dom Steel", "Sharom International Impex", "Novadent 2", "Ahmad Import-Export", "Elite Intermedia Prest", "Mihalis Plus", "Melanie K 1999 Impex", "Viva Comexim", "Sando Prod Com", "Pero Prod Com", "Crama Exim", "Minaj 2000" si "Romest Exim". Irakianul este cercetat, impreuna cu alti 20 de asociati, administratori sau imputerniciti pe cont ai acestor firme, precum si ai altor 39 de societati comerciale, pentru derularea de operatiuni comerciale de peste 92,5 miliarde lei, fara a depune declaratiile privind obligatiile de plata, rezultatele financiare si bilanturile contabile anuale. Escrocii nu au platit nici un leu din obligatiile fiscale datorate bugetului de stat, printre ei numarandu-se libanezi, turci, irakieni sau palestinieni. Politistii au mai stabilit ca Nor Mohammad s-a prezentat la sediul unei banci cu procuri si cereri de autentificare false, pentru instalarea unui terminal electronic de plata prin carduri VISA si Eurocard Mastercard. Ulterior, el a efectuat, la punctele sale de lucru, tranzactii frauduloase cu numere de carti de credit ale unor cetateni danezi, castigand din aceasta escrocherie zeci de mii de dolari. Activitatile ilicite desfasurate de Nor in Romania au fost analizate si de specialisti ai Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, care au intocmit un raport privind rulajele din conturile bancare. Importante sume de bani erau trecute prin conturile a zeci de firme-fantoma, cele mai multe cu sediul in Voluntari, banii fiind ridicati in aceeasi zi de membrii retelei.

Politisti din Constanta, cercetati de PNA pentru luare de mita

Doi politisti din Constanta sunt cercetati de Parchetul National Anticoruptie pentru infractiunea de luare de mita. Politistii activeaza la Sectia 2 a Politiei municipiului Constanta, in cadrul Biroului Judiciar. Ei au fost chemati, la sfarsitul saptamanii trecute, la Sectia Teritoriala a PNA, pentru declaratii. Plangerea a fost depusa la PNA de mama unei minore de 16 ani, care a fost cercetata, in luna decembrie 2002, pentru furt din posete. Adolescenta nu a fost trimisa in judecata, iar mama s-a hotarat, la patru luni de la rezolvarea cazului in mod favorabil, sa ceara socoteala politistilor (un inspector principal si un agent sef adjunct) care au instrumentat dosarul. Femeia a declarat ca a dat mita 1 milion de lei pentru ca fiica ei sa scape de raspunderea penala. Politistii isi sustin nevinovatia si s-au adresat Consiliului Politistilor pentru sprijin si consultanta.

Grenade de razboi si in centrul istoric al Botosaniului

Un numar de 50 de grenade ramase din timpul celui de-al doilea razboi mondial au fost descoperite, la sfarsitul saptamanii trecute, in centrul istoric al Botosaniului, de o echipa de muncitori ai societatii de salubrizare din municipiu. Grenadele, precum si opt corpuri de mina antiinfanterie, ramase din timpul celui de-al doilea razboi mondial, au fost descoperite sub mormane de gunoi si moloz, muncitorii anuntand imediat Politia si Inspectoratul de Protectie Civila (IPC). Din cele 50 de grenade, 38 erau defensive, iar 12 ofensive. Materialul exploziv a fost ridicat de chipa de pirotehnisti, grenadele si corpurile de mina urmand sa fie distruse in poligonul militar din comuna Copalau. Potrivit colonelului Mitica Bertea, comandantul IPC Botosani, grenadele descoperite erau fara focos si nu puteau exploda. Locatarii din zona centrului istoric al Botosaniului spun ca, in urma cu doi ani, in aceeasi zona au mai fost gasite astfel de dispozitive.

Doi asistati social au fost striviti de un plop

Pavel Ionel, 25 de ani, din comuna Paltinis, judetul Botosani, si Tanase Ioan, 64 de ani, din Crainiceni, acelasi judet, s-au prezentat la Primaria Paltinis pentru a efectua orele de munca in folosul comunitatii, conform Legii 416/2002. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Botosani, Tiberiu Furdui, a informat ca cei doi au fost indrumati sa mearga in satul Crainiceni pentru a curata niste plopi ce urmau sa fie taiati chiar in ziua respectiva. Deoarece nu s-au asigurat in timp ce doborau un copac, Ionel Pavel a fost surprins de acesta si accidentat grav, el suferind un traumatism cranio-cerebral acut si ajungand la spital in stare de coma gradul trei. In aceleasi imprejurari a fost surprins si lovit si Tanase Ioan, care s-a ales cu traumatisme multiple in zona toracica si la coloana vertebrala. Ionel Pavel a fost transportat de la Spitalul Judetean Botosani la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi. Medicii erau ieri rezervati in ceea ce priveste sansele de supravietuire ale tanarului.

Marele Papusar

Nicaieri, in spatiul literaturii noastre, Revolutia din 1989 nu a avut efecte atat de clare si de substantiale, ca in domeniul prozei. Poezia a fost si este, prin esenta ei, mai "departe de lumea dezlantuita", poetii (chiar si cei cu nerv social) construindu-si, in fond, propriile fantasme. Iar critica, un discurs de gradul doi, un discurs despre operele literare, este interesata nu atat de realitatea inconjuratoare, cat de reflexiile acesteia in spatiul fictiunii. Proza, in schimb, cu apetitul sau realist, a trecut printr-o adevarata mutatie, dupa '89. inainte, exista o presiune constanta a sistemului, care obliga scriitorul sa vada intr-un anumit fel lumea din jur. Conform directivelor si "adevarurilor" partinice, dupa reteta realismului socialist. Pentru ca era vorba, atunci, mai mult de socialism decat de realism, prozatorii apelau adesea la arma alegoriei si a parabolei, spunand, pe o cale ocolita, ceea ce aveau de spus. Dupa Revolutie, parabola colorata politic nu-si mai are rostul. Acum, nu mai exista o presiune exercitata de sus, ci - in sens invers - una facuta de jos, de la nivelul realitatii insesi. Iar prozatorii activi raspund acestei provocari in doua feluri: unii se pliaza strans pe realitatea redescoperita, practicand un nou realism, cu toate culorile si aromele postrevolutionare; altii o introduc intr-un cadru fantastic sau fantasmatic, realizand constructii epice pe mai multe etaje si paliere narative, sofisticate si derutante. in aceasta din urma categorie intra si Gabriel Chifu, cu ultimul sau roman Povestirile lui Cesar Leofu (Ed. Cartea Romaneasca, 2002). Ca si in proza lui Alexandru Ecovoiu sau in cea a lui Dan Stanca, planurile sunt schimbate cu mare abilitate compozitionala, astfel ca axa cartii nu poate fi ghicita decat in final, dupa ce am dat ultima pagina. Abia atunci, realizam ca intreaga materie epica iese din discursul unui personaj paranoic, acest Cesar Leofu machiavelic, demonic, mare Fictionar, Regizor, Papusar. Un om care se joaca, infricosator, cu destinele celor din jur, un dement care se viseaza omnipotent (si fata de care sadicul colectionar al lui John Fowles pare un cuminte copil de gradinita englezeasca). Valoarea cartii nu este data insa de insusirile negative ale eroului (ar fi prea simplu, am deveni cu totii romancieri...), ci de elocventa demonica a discursului sau. Gabriel Chifu il lasa pe Cesar Leofu sa spuna orice, dar nu oricum; paranoia acestuia, fara fisura, este foarte expresiva literar, seducatoare stilistic, desi respingatoare moral. Marele Papusar e astfel un protagonist memorabil, in timp ce un inger ce gaseste cu cale, in carte, sa vina pe Pamant si sa faca fapte bune e mai degraba neconvingator ca personaj. Un paradox artistic bine cunoscut, dar cu care, personal, nu prea ma impac: e oare corect ca Binele sa fie, in pagina, mai sters decat Raul? De ce trebuie sa-i uitam usor pe cei buni, si sa-i tinem bine minte pe ticalosi?

Doza de adrenalina

Casa Big Brother" a dat ochii, duminica seara, cu restul lumii. Iar cu BB au dat ochii un numar record de telespectatori, mai multi chiar decat in ziua lansarii acestui format. Ce s-a intamplat, de la primele zile de show, in care poporul nu parea prea convins de aceasta aventura a claustrarii, si pana acum doua seri, cand telespectatorii au navalit in fata ecranelor, mai ceva ca la meciurile de fotbal? Sa fie acea satisfactie morbida de a urmari spectacolul unei infrangeri? Primul cap "taiat", asta asteptau romanii de doua saptamani. L-au avut, toata lumea s-a bucurat, s-a organizat chiar si un spectacol, iar a doua zi dupa, primul plecat a primit in dar o petrecere. Singurii care n-au petrecut au fost cei 11 ramasi in Casa. Paradoxal, desi 10 dintre ei au nominalizat-o pe Nadira (cea care s-a intors, duminica, la viata obisnuita), in locul bucuriei de a fi scapat de personajul care le-a fost cel mai nesuferit - altfel de ce ar fi votat-o? -, au incheiat ziua de-a dreptul deprimati. De-acum, oricare dintre ei va putea fi urmatoarea "tinta". Din 10 oameni cu care te intelegi la fel de bine, oricare te poate vota, nu mai poti conta pe o antipatie cinstita, n-ai siguranta ca stii exact cine si cand te va lovi. Dar astea sunt problemele "cobailor" Big Brother, pentru care nici o realitate, in afara celei dintre peretii casei, nu mai exista, nu mai e plauzibila (citind stirile din ziare, au fost convinsi ca articolele despre razboi sunt "fabricate", iar conflictul armat despre care se scria era, de fapt, batalia pe care o au de dus chiar ei). Lumea "de afara" nu vrea decat vada cat mai multe ore pe zi, in cele mai mici detalii, aventura de patru luni a acestor insi pe care ii dispretuieste pentru ca ii invidiaza ("aia stau acolo si mananca pe gratis, se distreaza si n-au habar de nimic, pe noi n-ar fi picat norocu' asta..."). Publicul vrea mai putina paine si mai mult circ. Va astepta, rabdator, prima idila, prima cearta cumsecade, prima rupere de nori. Pana atunci, va urmari, pret de o saptamana, fiecare pas al concurentilor, urmand ca, la capatul altor sapte zile, sa-si primeasca binemeritata rasplata in doze de adrenalina: inca o eliminare.

Ramas-bun de la Vasilica Tastaman

Astazi, intre orele 13.00 si 19.00, toti cei care au cunoscut-o si admirat-o pe scena isi vor putea lua ramas-bun de la cea care a fost Vasilica Tastaman. Trupul neinsufletit va fi depus in foaierul Teatrului de Comedie, acolo unde cunoscuta actrita se intorsese dupa 42 de ani, pentru a incepe repetitiile la un nou spectacol. Actrita revenise din Suedia, unde se stabilise cu decenii in urma, si locuia in Bucuresti cu prietena ei de-o viata, Stela Popescu. Vasilica Tastaman va fi inmormantata joi, 3 aprilie, la Oradea, pentru a fi alaturi de familia fiului ei, Calin Ienei.

Un campion pe scena

Scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamt are, pe langa multi actori tineri foarte buni, cativa interpreti de forta, dintre care se distinge mai ales Corneliu-Dan Borcia. La cei 60 de ani impliniti in penultima zi de martie, Dan Borcia a trecut, cu siguranta data de profesionalism, atat prin drama, cat si prin comedie, a jucat roluri mari, dar si mici, dandu-le si unora si altora prestanta si relief. A stat un timp departe de scena, sustras acesteia de activitatea manageriala exceptionala, al carei rezultat s-a materializat in relansarea Festivalului International de Teatru, intinerirea trupei nemtene si transformarea acestei scene intr-un centru al dramaturgiei noi. Condus de el, Teatrul Tineretului a devenit, timp de cativa ani, un teatru cu adevarat european, contactat la miscarea teatrala a lumii. Ca toate minunile, nici aceasta nu a durat prea mult. Ca un cadou aniversar a venit pentru actor spectacolul cu piesa Santiago, el campion de Stefan Caraman, frumoasa aluzie la Batranul si marea care ii asigura o luminoasa intoarcere la "armele" artei actoricesti. Multi ani inainte pe scena!

"Nichita Stanescu a fost o beizadea intr-o epoca proletara"

Nichita a dezghetat Academia * Ion Iliescu: "Nichita - un tanar bland si luminos"
Ieri, in Aula Academiei Romane, intr-o atmosfera mult mai calda si mai animata decat te-ai fi putut astepta sa gasesti in cel mai inalt for cultural al tarii, obisnuit mai degraba cu sesiunile sobre si solemne, a fost omagiata implinirea a 70 de ani de la nasterea poetului Nichita Stanescu. In prezenta presedintelui Ion Iliescu si a catorva reprezentanti ai vietii literare din Romania si din diaspora, a fost evocata, cu o emotionanta nostalgie, originala personalitate a poetului si a fost subliniat rolul extraordinar pe care l-a jucat opera sa in evolutia liricii romanesti. "Nichita Stanescu este un mare poet intr-o epoca imposibila, un mare liric european aproape necunoscut", a afirmat, in discursul sau, presedintele Academiei, Eugen Simion, exprimandu-si in acelasi timp mirarea ca acesta a putut aparea "intr-o asemenea istorie rea". Trecand in revista meritele sale literare - "a reinventat lirismul romanesc si a avut un rol esential in procesul de renastere literara, deschizand calea postmodernismului" -, Eugen Simion a apreciat ca "poetul a trait ca un om liber, intr-un regim totalitar. Intr-o societate represiva, Nichita Stanescu a reusit, nu sa o pacaleasca, ci sa ii impuna modul sau de a fi risipitor. A fost o beizadea intr-o epoca proletara". La randul sau, presedintele Ion Iliescu, marturisind un "viu sentiment nostalgic" produs de absenta celui omagiat, a asociat imaginea poetului cu ideea de tanar: "Imi formasem despre el imaginea unui tanar pe care nu ma sfiesc sa il numesc luminos, cu toate ca termenul avea alte conotatii pe atunci. Chipul unui tanar bland si luminos, dar alert in spirit si plin de fantezie, razbatea din versurile sale." Ion Iliescu a evocat si vizita pe care i-a facut-o poetului, in apartamentul sau din Piata Amzei, unde l-a intalnit si pe prietenul acestuia, Adam Puslojic, ce tocmai venise din Iugoslavia, aducand cu sine o sticla de coniac. Presedintele l-a mai descris pe Nichita drept un "om bun la suflet, prieten cu toata lumea (nu ura, nu suspecta, nu invrajbea)", generos si decent, refuzand vedetismul. In interventia sa, criticul Nicolae Manolescu, remarcand necesitatea editarii unei biografii a lui Nichita Stanescu, "un om si un poet care nu au fost contestati cu adevarat nicodata", l-a inscris pe acesta, alaturi de Eminescu si Arghezi, in triada care a marcat definitiv lirica romaneasca. "Exista cativa poeti care nu se multumesc sa fie mari si profunzi, ci, odata trecuti prin poezie, nu o mai lasa la fel". Criticul a elogiat, de asemenea, atat "frumusetea sa extraordinara, absolut exuberanta", cat si remarcabila sa libertate fata de limba romana. Amintiri emotionante, despre omul Nichita, au mai fost impartasite publicului si de Dumitru Radu Popescu, Fanus Neagu si Adam Puslojic (acesta din urma daruind presedintelui Iliescu doua portrete, unul infatisandu-l pe Nichita, celalalt chiar pe presedinte, si lui Eugen Simion un altul, tot al poetului, toate realizate de pictorul iugoslav Momcilo Golumbovic Kani). Despre importanta lui Nichita in spatiile de limba romana au mai vorbit si Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor de la Chisinau, si poetul Vasile Taratanu, din Cernauti.

Confuzie la restituirea/plata diferentelor la impozitul pe venit

O ordonanta spune ca restituirea banilor se face in 60 de zile, iar o alta spune ca se face doar la cerere, iar dupa 30 de zile se plateste dobanda
Pana la 20 aprilie, toti contribuabilii ar trebui sa primeasca prin posta, acasa, un plic care va contine toate tipurile de formulare necesare declararii veniturilor obtinute in 2002. Fiecare plic va contine un formular al declaratiei de venit, formulare pentru declaratiile speciale (pentru cei despre care Fiscul detine informatii ca au obtinut venituri care se inscriu in aceasta categorie), instructiunile de completare a declaratiilor, precum si un alt plic pentru returnarea gratuita catre administratiile financiare a declaratiilor completate. Termenul-limita pana la care declaratiile de venit pot fi depuse este 15 mai, data postei. De precizat ca anul acesta este primul an in care a fost generalizat sistemul de depunere a declaratiilor prin posta, dupa ce anul trecut acesta a fost experimentat in cateva judete. Cei care nu au primit pana la 28 februarie de la compania la care lucreaza o copie a fisei fiscale cu veniturile obtinute anul trecut (FF1) pot reclama acest lucru la Fisc. In acest caz, firmele in cauza sunt penalizate cu sume cuprinse intre 10 milioane si 50 de milioane de lei. Regularizarea (calculul prin care se stabileste cat mai are contribuabilul de platit sau de primit de la stat) in urma careia se trimite decizia de impunere a avut ca termen, anul trecut, o perioada de trei luni. Daca termenul se respecta si in acest an, ar insemna ca pana la 15 august contribuabilii ar urma sa primeasca o scrisoare recomandata cu deciziile de impunere. Potrivit Ordonantei 7/2000, in termen de 60 de zile de la primirea deciziei de impunere, cetateanul ar trebui sa plateasca diferenta de impozit catre stat sau sa-si primeasca diferenta platita in plus (fara dobanda pentru depasirea termenului si fara cerere de restituire). Numai ca, potrivit Ordonantei 61/2002, daca are bani de primit de la stat, contribuabilul trebuie sa intocmeasca o cerere de restituire a banilor respectivi (o noutate fata de anul trecut). Mai mult, apare si o necorelare intre cele doua acte normative in ceea ce priveste termenele de restituire. Ordonanta 61/2002 prevede ca "pentru sumele de restituit de la buget, platitorii au dreptul la dobanda dupa expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire". Nivelul dobanzii pentru acest an a fost stabilit la 0,06% pe zi de intarziere, indiferent daca persoana in cauza are de dat sau de primit bani de la stat. Contradictia dintre cele doua acte normative poate crea incurcaturi mari in randul contribuabililor, motiv pentru care Ministerul Finantelor sau Guvernul vor trebui sa clarifice situatia, fie printr-o modificare a uneia dintre ordonante, fie prin adoptarea unei noi reglementari.

Din nou, obligatiuni cu scadenta la trei ani

Ministerul Finantelor Publice va scoate la vanzare, din nou, in luna aprilie, obligatiuni de stat cu o maturitate de trei ani, valoarea emisiunilor fiind de 800 de miliarde de lei, de doua ori mai mult decat in cazul obligatiunilor cu scadente similare din luna martie. Statul a lansat, luna trecuta, doua emisiuni de obligatiuni cu maturitate de trei ani, fiecare in valoare de 200 de miliarde de lei. Aceasta a fost cea mai mare scadenta pentru titlurile de stat inregistrata dupa anul 1989. Pentru luna aprilie, Ministerul Finantelor a programat licitatii pentru certificate de trezorerie cu discont in valoare de 4.000 de miliarde de lei si emisiuni de obligatiuni pentru doi si trei ani in valoare de 2.400 de miliarde de lei.

Cresc stocurile si preturile de productie

Numarul managerilor care estimeaza reduceri de personal a atins un nivel record
Stocurile de produse finite sunt in crestere, asteptarile inflationiste (la nivelul sectorului de productie) s-au amplificat usor, iar numarul celor care estimeaza reduceri de personal a atins un nivel record. Acestea sunt perspectivele prezentate in ultimul Buletin de Conjunctura al Bancii Nationale realizat in baza unui sondaj de opinie la care au participat manageri din peste 380 de unitati industriale. Fenomenul cresterii stocurilor de produse finite nu este de neglijat, dat fiind ca numarul managerilor care-l anticipeaza este, in martie, de 3 ori mai mare decat in februarie. "Procentajul celor care apreciaza ca pe ansamblul sectorului de productie industriala vor creste stocurile de produse finite insumeaza aproape 22 la suta - fata de circa 7 la suta in februarie", se arata in Buletinul BNR. Acelasi document identifica si sectoarele in care este anticipata cresterea productiei pe stoc: industria usoara, cea de prelucrare a petrolului, a materialelor de constructii, metalurgie si industria mijloacelor de transport. Chiar daca cu o intensitate mai redusa, productia pe stoc este simtita si in industria alimentara si cea de prelucrare a lemnului, unde managerii se confrunta cu probleme legate de asigurarea desfacerii produselor. Cu toate acestea, potrivit opiniilor exprimate de 80 la suta dintre participantii la sondaj, stocurile de materii prime inregistreaza in majoritatea ramurilor un nivel satisfacator. Interesant este faptul ca tendinta de crestere a stocurilor de produse finite apare pe fundalul asteptarilor privind cresterea productiei industriale si a comenzilor, inclusiv a celor pentru export. Scaderea cererii si lipsa lichiditatilor - principalele probleme Pe de alta parte, sondajul Bancii Nationale mai scoate la iveala faptul ca, dupa un interval de 12 luni, lipsa cererii redevine (in opinia a circa 37 la suta dintre agentii economici intervievati) principalul factor care impiedica buna desfasurare a procesului de productie. Portofoliul de comenzi nu este satisfacator in industria chimica, cea a materialelor de constructii, de masini si echipamente, in sectorul de prelucrare a petrolului, industria usoara si in cea a mijloacelor de transport. Cu toate acestea, o parte din aceste industrii (a materialelor de constructii, masini si echipamente si industria mijloacelor de transport) se regasesc si pe lista celor unde se asteapta o revigorare a activitatii si evolutii peste media din industrie. Pe ce baza se asteapta aceasta revigorare daca managerii industriilor respective spun ca nivelul comenzilor nu este deloc linistitor? "Explicatia deriva din faptul ca 44 la suta dintre respondenti anticipeaza o crestere a productiei, iar 9 la suta o scadere. Adica productia creste la o buna parte dintre ei si prin cresteri de comenzi, dar si pe stoc", spun specialistii BNR. Pe langa problema comenzilor, mai mult de o treime din cei intervievati considera ca lipsa lichiditatilor le limiteaza cresterea productiei. Semne bune pentru investitii Buletinul de Conjunctura mai arata ca, "desi mai redusa decat in februarie, presiunea expectatiilor inflationiste continua sa fie prezenta in aprecierile agentilor economici", dar ritmul de crestere va fi mai redus. "Aproape 37 la suta din participantii la sondaj apreciaza ca vor opera majorari ale preturilor practicate, iar in industriile alimentara, chimica, tehnica de calcul, mijloacelor de transport, in activitatea de constructii asteptarile inflationiste sunt peste media sectorului industrial", subliniaza documentul BNR. "Cresterea preturilor de productie se va reflecta in ultima instanta si in cea a preturilor la consumatori, dar ramane de vazut cu cat", ne-a declarat Aurel Camara, presedintele Institutului National de Statistica. Demn de notat este faptul ca circa 41 la suta dintre cei chestionati - un procentaj record - estimeaza o posibila reducere a fortei de munca angajate. Reduceri mai accentuate sunt asteptate in industria de prelucrare a petrolului, industria usoara, a mijloacelor de transport, metalurgie si alte ramuri unde se asteapta diminuarea comenzilor. Semne bune se intrevad in privinta investitiilor, procentajul celor care estimeaza o evolutie favorabila a investitiilor majorandu-se cu 5 puncte procentuale fata de luna februarie, in timp ce numarul scepticilor s-a redus cu 6 puncte procentuale.

Stiri bancare

Modificari de dobanzi * Banca Comerciala "Ion Tiriac" Banca Comerciala "Ion Tiriac" a modificat, din 26 martie a.c nivelul dobanzilor practicate pentru persoane fizice si juridice. Astfel, noile dobanzi pentru depozitele in dolari sunt de 1,2% pentru o luna, 1,35% pentru 3 luni, 2% pentru 6 luni, 2,5% pentru 9 luni si 3% pentru 12 luni. Pentru depozitele in euro dobanzile raman neschimbate, iar pentru cele in lei sunt mai mici, in medie cu 1%, astfel: 12,5% pentru o luna, 15% pentru 3 luni, 16,5% pentru 6 si respectiv 9 luni, 16% pentru 12 luni. * Banca Daewoo Din 26 martie a.c., Banca Daewoo a redus nivelul dobanzilor pentru creditele in lei, pentru persoanele fizice si juridice in medie cu un punct procentual. Astfel, noile dobanzi valabile din aceasta data sunt: pentru depozite pe o saptamana 10%, pe o luna 12,5%, pe 3 luni 13%, pe 6 luni 14%, pe 9 luni 15%, iar pe 12 luni 15,5%. Raiffeisen Bank anunta investitii de 36 de milioane de euro * 2003 ar putea fi primul an cu profit de la privatizarea bancii Investitiile programate de actionarii Raiffeisen Bank pentru 2003 sunt cu circa 60 la suta mai mari decat cele din anul trecut, reiese dintr-un comunicat al bancii. Reunita sambata, Adunarea Generala a Actionarilor Raiffeisen Bank a aprobat atat raportul de activitate pe 2002, cat si bugetul de venituri si cheltuieli pe 2003, care stabileste pentru acest an investitii de 36 de milioane de euro, fata de 20 milioane euro in 2002. "Investitiile urmaresc cele doua directii strategice: dezvoltarea canalului clasic - reteaua de sucursale si agentii si dezvoltarea canalelor alternative de distributie - reteaua de ATM-uri si POS-uri, care va fi extinsa cu peste 50 la suta, mobile banking si internet banking", afirma Steven van Groningen, presedintele bancii. El spune ca 2003 este primul an de la privatizarea bancii care se va incheia cu profit. In ceea ce priveste activitatea pe 2002, raportul Consiliului de Administratie al bancii prezentat actionarilor arata o triplare a creditelor acordate clientilor, o crestere a depozitelor acestora cu 40 la suta fata de 2001. Acelasi document anunta si o crestere cu 21,5 la suta a activelor bancii, a caror valoare se ridica la 667 milioane de euro.

Peste 100 milioane euro pentru 5 proiecte ISPA

Ministrul Integrarii Europene, Hildegard Puwak, a semnat, ieri, la Bucuresti, cinci Memorandumuri de finantare ISPA. Valoarea totala a proiectelor este de 140,970 milioane euro, din care contributie ISPA 100,960 milioane euro. Toate proiectele ISPA beneficiaza de o cofinantare de aproximativ 25% de la bugetul local sau din credite acordate de diferite institutii finantatoare (BERD, BEI etc). Proiectele ISPA beneficiare sunt: acordarea asistentei tehnice de imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare (valoare totala de 2 milioane euro), imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Satu Mare (bugetul total de 37,355 milioane euro), reabilitarea statiei de epurare a sistemului de canalizare si a retelei de distributie a apei potabile in Buzau si Piatra Neamt (buget total de 35,4 milioane euro si respectiv 28,594 milioane euro) si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in Sibiu (buget total de 28,594 milioane de dolari).

Tarom a trecut la programul de vara

Activitatea companiei Tarom se desfasoara, in intervalul 30 martie-25 octombrie, conform programului de operare pe timp de vara. Astfel, operatorul national aerian va efectua zboruri zilnice directe catre urmatoarele destinatii externe: Atena, Bruxelles, Frankfurt, Istanbul, Londra, Madrid, Paris, Roma, Milano, Tel Aviv, Viena, Budapesta, Varsovia si Chisinau. Tarom va introduce o serie de zboruri noi pe relatiile Timisoara-Milano-Timisoara (de luni pana vineri), Constanta-Atena-Constanta si Constanta-Istanbul-Constanta (marti, vineri si duminica). In ceea ce priveste cursele regulate interne, in sezonul de vara 2003 compania Tarom va opera pe urmatoarele destinatii - Timisoara si Cluj - trei zboruri pe zi, Iasi - patru curse pe saptamana, Oradea - zece frecvente pe saptamana, Satu Mare - patru curse saptamanal, Targu Mures - doua zboruri pe saptamana si Baia Mare - doua curse pe zi.

Razboiul si economia

Parlamentari americani cer boicotarea vinurilor frantuzesti Un grup de parlamentari din statul Washington a initiat o masura prin care locuitorilor din acest stat, dar si din restul SUA li se cere "sa se stapaneasca in totalitate de a cumpara, a vinde, a oferi sau a consuma ape si vinuri frantuzesti, atat timp cat Franta isi continua politica nerezonabila si nerecunoscatoare de opozitie" fata de actiunea militara a SUA in Irak. In acelasi timp, republicanul Bruce Chandler, unul din initiatori, isi cheama conationalii sa "participe cu entuziasm" la cumpararea si consumarea vinurilor de Washington. De notat insa ca, procedural, asemenea "masuri-declaratie" precum "Cumparati vinuri de Washington!" nu au putere reala si, in general, sunt cunoscute drept "scrisori pentru Mos Craciun." Comerciantii locali spun ca nu au observat o anumita tendinta privind "cumpararile francofobe", pentru ca, tot asa cum unii nu mai vor sa cumpere produse din Hexagon, altii cumpara numai astfel de produse pentru a-si arata opozitia fata de razboi. In ultimul timp, inversunarea declarata a unor politicieni in special impotriva francezilor pare sa fi evoluat de la nastrusnica schimbare a denumirii cartofilor prajiti frantuzesti (rebotezati "cartofii libertatii") la blocarea pe fata a unor firme frantuzesti. Fosta companie a vicepresedintelui SUA nu primeste chiar toate contractele de reconstructie O subsidiara de constructii a Halliburton, compania condusa intre 1995 si 2000 de actualul vicepresedinte al SUA, Dick Cheney, a iesit din carti in competitia pentru un contract de 600 milioane de dolari pentru reconstruirea Irakului dupa razboi. Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), responsabila cu atribuirea acestor contracte, a anuntat ca divizia KBR nu se mai afla printre cei doi finalisti, fara sa precizeze daca a fost respinsa sau s-a retras. Unii analisti vad in aceasta o actiune de imagine, administratia Bush fiind acuzata ca foloseste reconstructia Irakului pentru a ajuta companii prietene. USAID a facut cunoscut ca pentru alegerea firmelor nu va folosi procedurile obisnuite de licitatie, intocmind doar o lista scurta cu firme care lucreaza deja cu guvernul. Dobanzi mai mici pentru rezervistii chemati la lupta Pentru 200.000 de rezervisti americani, semnalul de chemare la datorie inseamna ca trebuie sa-si puna in ordine (si) finantele. Rezervistul de Marina John Russo este un exemplu de cum trebuie sa fii pregatit pentru orice eventualitate. In primul rand, el are intotdeauna pusi deoparte bani de cheltuiala pentru familia sa. Apoi, militarul trebuie sa-si desemneze un reprezentant legal care sa se ocupe de problemele financiare. Pentru cei carora nu le place sa se amestece altcineva in treburile personale, se pot face depozite cu transfer electronic (prin internet). Russo le recomanda colegilor ca intotdeauna sa aiba notate toate numerele de telefon si adresele creditorilor. Potrivit unei legi speciale, tuturor creditorilor li se cere sa reduca rata dobanzii cu 6% daca rezervistul a fost chemat la lupta. Rezervistii mai au la dispozitie posibilitatea de-a incheia convenabil polite de asigurare de viata. Dar Russo a mai incheiat o polita suplimentara, astfel incat este asigurat pentru 80.000 de dolari.

Primul incubator de afaceri pentru personalul disponibilizat din armata

Locatia: o fosta cazarma din Bucuresti
"Fostii militari care doresc sa intre in afaceri vor putea apela la sprijinul Centrului Incubator de Afaceri", ne-a declarat Ion Piturescu, directorul acestui centru. Este vorba despre primul incubator de afaceri pentru personalul disponibilizat din armata. Centrul Incubator Tehnologic si de Afaceri (CITAF) se ocupa de acest proiect, fiind castigatorul licitatiei organizate cu cateva luni in urma. Proiectul face parte din programul de reconversie profesionala a personalului disponibilizat din armata, finantat de Banca Mondiala, prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. "Ni s-a pus la dispozitie o fosta cazarma, care are o suprafata de 1.800 mp. Cladirea fiind partial cu igrasie, datorita deteriorarii terasei, am igienizat spatiul din interior, am inlocuit usile si ferestrele, adaptand-o astfel pentru o activitate de afaceri", precizeaza Piturescu. In prezent, are loc procesul de selectie a viitorilor "incubati": persoane fizice care doresc sa-si dezvolte afacerea. Reprezentantii Centrului Incubator de Afaceri au purtat, deja, discutii cu 100 fosti militari, persoane interesate de lumea afacerilor. "In procesul de selectie, un element determinant este planul de afaceri. Noi invatam si ajutam fostii militari sa faca acest lucru", spune Piturescu. Pentru inceput, Centrul va selecta 20 de afaceri. "Intentionam sa dezvoltam in incubatorul nostru un centru de afaceri, care sa ofere personalului disponibilizat din armata sprijin total, stabilirea de contacte cu diverse institutii, cursuri de formare antreprenoriala, crearea unor retele de vanzare si distributie de produse si servicii", subliniaza directorul Centrului. Ce ofera incubatorul de afaceri: * spatii pentru inchiriere pentru pornirea si extinderea afacerilor la preturi sub cele practicate pe piata * servicii administrative (telefon, fax, copiere etc.) * consultanta manageriala * formare profesionala * marketing si promovare * informatii necesare dezvoltarii afacerii

Restructurarea Termoelectrica a crescut numarul agamanilor si membrilor CA de la 8 (opt) la peste 100

La Termoelectrica, restructurarea este pe ultima suta de metri, responsabilii pregatind deja terenul pentru privatizare. Guvernul Nastase poate raporta FMI ca a dus la indeplinire angajamentul asumat: din 27.000 de angajati (inregistrati in urma cu 4 ani), la Termoelectrica mai lucreaza in prezent 9.000 de salariati si, incepand de astazi (1 aprilie - n.r.), vor mai fi disponibilizate inca 1.000 de persoane. In plus, societatea a fost impartita si reimpartita in 16 filiale, dupa ce a fost "scapata" de mai multe centrale, care au trecut in administrarea consiliilor locale. Autoritatile sunt satisfacute de ce s-a facut la Termoelectrica, avansand reduceri ale preturilor la combustibili si energie din a doua jumatate a anului. Pe de alta parte insa, reprezentanti ai sectorului energetic sunt de parere ca impartirea Termoelectrica nu se justifica, fiind doar un angajament asumat de Guvern in fata FMI. Dupa ce, initial, societatea a fost separata in patru filiale, plus o societate de servicii, mai nou, s-a decis infiintarea a 12 filiale pentru reparatii si servicii. "La inceput, s-a mers pe ideea infiintarii a 4 filiale de reparatii si servicii, formula agreata de toata lumea. Pentru a raporta FMI ca Termoelectrica a ramas cu doar 8.000 de angajati, s-a ales varianta a 12 filiale", ne-au declarat surse autorizate din sistem. Astfel, se incearca din nou figura de tip externalizarile de la Petrom, pe "hartie", Termoelectrica ramanand cu 8.000 de angajati, dar, in realitate, noile entitati sunt filiale ale societatii, ceea ce inseamna ca personalul aferent (6.600 de salariati) apartine tot societatii. Ramane de vazut daca FMI va accepta, de data aceasta, artificiul cu externalizarea. Anul trecut, ministrul Industriei, Dan Ioan Popescu, anunta ca la Termoelectrica va avea loc si o restructurare interna, in sensul reducerii numarului directorilor, respectiv al membrilor Consiliilor de Administratie si AGA. Daca unii directori si-au pierdut, intr-adevar, scaunele, altii au fost, pur si simplu, schimbati dintr-un loc in altul. In ce priveste agamanii si membrii CA, numarul acestora a crescut considerabil. Cele 12 filiale de servicii si reparatii au, fiecare in parte, Consiliu de Administratie (3 membri) si AGA (3 membrie). Ceea ce inseamna, in total, 72 de agamani si membri CA. La acestia se adauga inca 40 de persoane, care reprezinta filialele Rovinari, Turceni, Deva, Bucuresti si Termoelectrica. Prin urmare, Termoelectrica, cu toate filialele sale, "inghite" peste 110 agamani si membri CA, platiti, fireste, cu bani grei de la bugetul de stat. Inainte de restructurare, societatea avea un Consiliu de Administratie format din 5 membri si o AGA cu 3 membri. In plus, fiecare dintre cele 12 filiale este condusa de cate un colectiv de 4 directori. Or, in timp ce la nivel de conducere schema personalului s-a marit, la Termoelectrica continua disponibilizarile.

Exporturile - mai mari cu 4,8 la suta fata de ianuarie

Exporturile au crescut in luna februarie cu 4,8 la suta fata de prima luna a anului, in timp ce importurile au consemnat o crestere cu 5,3 la suta fata de aceeasi perioada, anunta Institutul National de Statistica. Din punct de vedere valoric, exporturile au fost in februarie de 1,32 de miliarde de dolari, in timp ce importurile au fost cu peste 200 de milioane de dolari mai mari, respectiv de 1,57 miliarde dolari. Pe primele doua luni ale anului, datele statistice artata ca exporturile au ajuns la 2,5 miliarde dolari, cu peste o treime mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, iar importurile au depasit cu putin 3 miliarde de dolari. De notat ca fata de aceeasi perioada a anului trecut importurile au evoluat in aceeasi linie ca si exporturile: au fost cu o treime mai mari in februarie. Cea mai mare crestere, aproape 50 la suta, au marcat-o exporturile de produse minerale, ceea ce arata ca structura exporturilor este inca dominata de materialele brute, fara forta de munca inglobata. Livrarile de masini si dispozitive mecanice, masini si echipamente electrice au avut o crestere de 44,1 la suta. Pe locul trei in ierarhia exporturilor din punct de vedere al cresterilor procentuale se situeaza cele de produse metalurgice, care au avansat cu 40,7 la suta. Livrarile la export de imbracaminte si materiale textile, marfuri care detin o pondere de aproape 26 la suta din total, s-au majorat cu o treime, ajungand la valoarea de 671 milioane dolari.

Investitorii se reorienteaza spre euro

Dolarul a pierdut din nou teren, ieri, in fata principalelor monede si a coborat la cea mai mica valoare din ultimele doua saptamani, investitorii fiind tot mai pesimisti cu privire la razboiul din Irak si la efectele sale asupra economiei americane, informeaza Reuters. Cursul de schimb stabilit in prima parte a sedintei bursiere de la Tokyo a fost de 1,0871 dolari pentru un euro, fata de paritatea de 1,0785 la 1, consemnata la finele saptamanii trecute. Cotatia fata de moneda japoneza a fost de 118,94 yeni pe unitate, cea mai mica valoare de dupa 19 martie. O serie de analisti au avertizat ca prelungirea conflictului militar din Orientul Mijlociu va impune guvernului SUA cheltuieli ridicate, ceea ce poate descuraja investitiile in economia americana. "Situatia din Irak este inca incerta, iar investitorii se tem sa cumpere acum dolari. Astfel, asistam, la o reorientare catre moneda unica europeana", a aratat analistul Takashi Toyahara, de la Nomura Securities. In perspectiva unui razboi de durata, se estimeaza chiar un curs de schimb de 1,11 dolari pentru un euro, in viitorul apropiat.

"Mica Rusie" de la COS Targoviste

Premierul Federatiei Ruse, Mihail Kasianov - in vizita la COS Targoviste
In timpul vizitei oficiale in Romania, primul-ministru al Federatiei Ruse, Mihail Kasianov, insotit de Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor si Resurselor, precum si de o puternica delegatie de oameni politici si de afaceri, si-a gasit timpul necesar pentru a face o vizita de lucru la Combinatul de Oteluri Speciale - COS Targoviste. In acest context, o fotografie facuta in timpul vizitei premierului rus, Mihail Kasianov, la COST, transmite mult mai mult decat imaginea in sine a unor personalitati de prim rang care l-au insotit. Practic, premierul Mihail Kasianov a dorit sa transmita in Romania un mesaj clar in legatura cu intentiile ferme pe care le are Guvernul rus cu privire la viitorul relatiilor economice dintre Romania si Rusia. In cuvantarea sa la Forumul oamenilor de afaceri M. Kasianov a accentuat faptul ca Guvernul Rus va acorda orice fel de sprijin afacerilor rusesti in Romania, iar ca o confirmare a acelor cuvinte a fost vizita sa la COS Targoviste. Oamenii de afaceri rusi au un spirit pragmatic pronuntat si o atitudine ofensiva pe piata romaneasca. Iar la COS Targoviste, preluat in august 2002 de firma Conares Trading, managerii rusi au demonstrat cum poate renaste un combinat metalurgic. Prezent la COST, desi timpul vizitei a fost foarte scurt, Mihail Kasianov a reusit sa asiste la procese de fabricatie moderne si de inalta tehnologie, realizate in combinat. Primul-ministru al Federatiei Ruse a vizitat Sectia de foraj de blocuri si bare, unde a vazut la lucru masina de forjat - GFM. Totodata, a discutat cu muncitorii si reprezentantii Sindicatului COST, apreciind pozitiv cooperarea dintre intreprinderile rusesti si cele romanesti, intrate in Conares. In timpul vizitei la combinat, premierul Mihail Kasianov a fost insotit de catre: ministrul Industriilor si Resurselor si presedintele Comisiei Interguvernamentale pe probleme economice si tehnico-stiintifice, Dan Ioan Popescu, consilierul de stat al primului-ministru Sever Rocsin, seful Departamentului Metalurgie la MIR, Petru Ianc, prefectul municipiului Targoviste, Victor Sanda, de primarul Iulian Furcoiu, deputatii in Parlamentul Romaniei Ion Stan si Ana Gheorghe, precum si de presedintele Consiliului Judetean, Aurel Cucu. Din partea rusa, Mihail Kasianov a fost insotit de catre ministrul Muncii, Alexandru Pocinok, ambasadorul Rusiei in Romania, A. Tolkaci, reprezentantul comercial al Federatiei Ruse, M. Abarsalin, de presedintele firmei Conares Trading AG, Vladimir Iorich, si de presedintele Mechel Steel Group, I. Ziuzin, si alte oficialitati. Pe perioada forumului a avut loc intalnirea premierului rus cu presedintele Mechel Steel Group, Igor V. Ziuzin, unde s-au discutat concret problemele si perspectivele grupului in Romania. Presedintele firmei Conares Trading AG, Vladimir F. Iorich, a dat un interviu Televiziunii Romane, in care a vorbit despre activitatea si planurile de viitor ale companiei. Intalnirea de la COST nu a fost una formala, iar premierul rus si-a exprimat multumirea in legatura cu rezultatele inregistrate la COST, dupa ce proprietarul sau a devenit Conares Trading AG, despre care a vorbit deschis in prezenta lui Dan Ioan Popescu. La randul sau, ministrul Industriilor si Resurselor a mentionat ca este la fel de multumit de rezultatele muncii combinatului si a promis sa-i acorde orice sprijin.

Din cauza unei decizii birocratice, vamile romanesti au fost blocate

Incepand de joi, 27 martie, activitatea importatorilor in vami a fost practic blocata. Motivul: la data respectiva a fost publicata in Monitorul Oficial Legea 79/2003 care aproba Ordonanta 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare. Din cauza unei chichite birocratice, la vamile Otopeni-marfa, Constanta, Giurgiu-Zona libera si nu numai, zeci de TIR-uri asteapta sa li se permita vamuirea. Desi Ordonanta 61/2002, care prevede, printre altele, ca o obligatie bugetara se considera platita in momentul in care banii au intrat in contul institutiilor statului si nu in momentul eliberarii ordinului de plata (ceea ce inseamna un decalaj de cel putin trei zile), a intrat in vigoare inca de la 1 ianuarie 2003, zarva a inceput abia la sfarsitul saptamanii trecute. Si asta pentru ca, dupa aprobarea legii, Directia Generala a Vamilor s-a gandit sa ceara Ministerului Finantelor explicatii privind modul de aplicare a acesteia. Si le-a primit. Printr-o nota semnata de Stefania Ionita, director general in Finante, ministerul propune DGV nici mai mult, nici mai putin decat creditarea de catre importatori, cu o dobanda zero, a statului (mai precis a autoritatii vamale). "...Consideram ca pentru a preintampina intarzierea la plata, debitorii obligatiilor vamale, conform prevederilor art. 162 din Codul Vamal, pot constitui in avans un depozit la vedere in contul autoritatii vamale din care sa se incaseze datoriile vamale in limita valorica a acestui depozit", se arata in nota trimisa DGV de catre Ministerul Finantelor. Adica, pentru a nu plati dobanzi si penalitati de intarziere, importatorilor li se sugereaza sa crediteze pe gratis statul si lucrurile vor fi in regula. Numai ca, cu exceptia unor firme foarte mari, putini importatori isi permit sa-si blocheze banii in contul vamii, situatie care a generat blocaje si pierderi atat pentru firme, cat si pentru stat. De exemplu, vineri, in majoritatea vamilor au fost vamuite doar camioanele cu marfuri periculoase. "Stiu ca este foarte greu. Trebuia sa existe niste norme de aplicare... Asa nu cred ca se va reglementa altfel, cel putin pana-n vacanta parlamentara", ne-au spus reprezentantii vamii Otopeni-marfa. Nici la vama din Giurgiu-Zona libera lucratorii nu erau mai optimisti privind deblocarea situatiei: "De-abia acuma incepe nebunia. Pentru un camion, liberul de vama se da dupa cel putin 3 zile, cat dureaza transferul banilor. Va imaginati cum o sa fie...". Am intrebat la Vama de ce aceasta ordonanta a starnit abia acum nedumeriri, dar nu am primit un raspuns pana la inchiderea editiei.

Hidroelectrica se intareste cu 265 MWh IZLAZ - punct terminus pe Oltul energetic

Inca sase hidrocentrale finalizate pana in 2007. Investitia totala - 250 milioane de dolari. La Izlaz peste 2500 locuri de munca
Sistemul hidroenergetic romanesc nu schimba numai peisajul Romaniei, ci si propria fata. Asa s-ar putea percepe noua hidrocentrala de la Izlaz, pentru care se va scoate prima cuva de excavator peste doua luni, si amenajarea a cinci centrale - Fagaras, Racovita, Lotrioara, Caineni si Robesti - aflate in diverse stadii de executie. Per total lucrari, aici vor lucra inca 2000-2500 de oameni angajati pe durata lucrarilor si vor fi investite cca 245 milioane de dolari. Noua hidrocentrala de la Izlaz va fi construita in patru ani, cu termen de finalizare in 2007, iar costurile se vor ridica la 125 milioane de dolari, din surse proprii si credite fara garantii guvernamentale. Ea va avea o putere instalata de 28,8 MW si o productie anuala de 100 GWh. Investitia, conform cifrelor MIR, este a doua ca valoare dupa Grupul II de la Cernavoda. Bazele si argumentele economice care au stat la initierea acestui nou proiect, precum si necesitatea de a finaliza amenajarile in alte cinci proiecte de pe raul Olt, sunt expuse in amanunt de Dan Ioan POPESCU, ministrul Industriei si Resurselor. Pe ansamblu e vorba de punerea in functiune a inca 120 MWh putere instalata in cele sase hidrocentrale. "Energetica romaneasca a intrat in sistemul european"- Domnule ministru, construirea noii centrale de la Izlaz si amenajarea altor cinci de pe raul Olt au la baza considerente economice, dar si tehnice. Care sunt cele de natura tehnica? - Hidroelectrica va investi, pana in 2007, 125 milioane de dolari din surse proprii pentru constructia hidrocentralei Izlaz pe raul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunare. Hidrocentrala, cea mai mare investitie de acest tip de dupa 1989, va lucra "in tandem" cu reactorul 2 care se va construi la Centrala nucleara de la Cernavoda: acesta din urma are nevoie de un consumator care sa preia surplusul de energie care nu este absorbit de economie la un moment dat. Cu aceasta energie va fi pompata apa din Dunare, care apoi va fi uzinata de hidrocentrala. Hidrocentrala de la Izlaz, pentru constructia careia vor lucra circa 2.500 de oameni, va fi complet automatizata, ramanand din momentul intrarii in functiune cu doar 40 de angajati. In acelasi program de investitii este inclusa si reamenajarea a cinci hidrocentrale, aflate in diverse stadii de executie. Acestea au o putere instalata de 120 MWh, din care, datorita vechimii si modului necorespunzator in care au fost alese grupurile, nu mai produc azi decat 20-25% din aceasta putere. Deci, in momentul in care se face aceasta retehnologizare, vom avea si o crestere de putere, ajungandu-se la parametri de 265 MWh. - Ce va reprezenta hidrocentrala de la Izlaz pentru sistemul energetic romanesc? - Dupa Grupul II de la Cernavoda, aceasta este cea mai mare investitie pornita de MIR. Ceea ce este foarte important, ea nu se refera doar ca investitie in sistemul energetic, ci deschide perspective foarte importante in zona agricola, transporturi, turism. Va fi implicata o dezvoltare zonala foarte importanta. De acest lucru s-a tinut seama atunci cand acest proiect a fost sustinut in Guvern. - Dar ca surplus energetic? - Hidroelectrica produce astazi 3.400-3.500 GWh. Prin hidrocentrala de la Izlaz va produce un plus de energie mai ieftina si mai curata de cca 100 GWh/an. - Domnule ministru, concret, care sunt beneficiile economice ale amenajarii hidroenergetice Izlaz? - Aceasta amenajare hidroenergetica va face posibila realizarea unor importante obiective economice. Este vorba de producerea a 100 GWh/an, energie electrica in centrala Izlaz si a unei productii suplimentare de energie electrica de 373,6 GWh/an in centralele hidroelectrice Ipotesti-Izbiceni, precum si asigurarea serviciilor de sistem necesare dupa punerea in functiune a Unitatii II Cernavoda. Se va realiza, totodata, si protectia impotriva inundatiilor a unor terenuri pe o suprafata de 4000 ha din judetele Olt si Teleorman. Iar prin pomparea din Dunare a unor debite de apa cu turbinele bulb, reversibile, care echipeaza centralele hidro Ipotesti-Izlaz, se realizeaza stocul de apa necesar pentru irigarea unei suprafete agricole de 360.000 ha, din sistemele de irigatie: Ipotesti I si II Nord, Dragasani - raul Calmatui, Stoenesti-Visina, Corabia, Olt-Vedea-Neajlov. Si tot ca un impact economic asupra zonei, putem aminti si faptul ca amenajarea Izlaz va duce la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere din zona de sud a Olteniei, la posibilitatea finalizarii navigabilizarii raului Olt pe sectorul Slatina-Dunare. Se va ajunge inclusiv la amenajari turistice de agrement. Oricum, zona va fi de nerecunoscut. - Cine vor fi constructorii acestei lucrari? - Hidroelectrica va face licitatie pentru aceasta investitie si va fi acordata celor care vor oferi cel mai bun pret, dar si cea mai eficienta lucrare. In nici un caz, Hidroelectrica si unitatile din MIR nu vor lucra cu intermediari sau cu un SRL care apare in ultima clipa. Ci cu unitati de prestanta si experienta in domeniu, care dau credibilitate asupra propriului lor potential. Mentionez faptul ca exista unele firme care "uita" sa treaca in caietul de sarcini anumite detalii esentiale, chiar etape, fapt care le da posiblitatea sa avanseze un pret mai mic. Apoi, daca nu castiga, incep cu reclamatiile. Dar, in realitate, oferta lor nu e completa. Oricum, noi preferam sa lucram cu caiete de sarcini extrem de complexe si cu societati care si-au dovedit capacitatea. Aici, importanta va fi si respectarea termenului de executie a lucrarii, in contextul in care penalitatile sunt extrem de dure. - Ce alte lucrari sunt prevazute in Programul de dezvoltare energetica, aprobat de Guvern? - Programul de dezvoltare energetica nu a fost prezentat doar la Guvern ci si la UE. Acest program prevede dezvoltarea energetica a Romaniei pana in anul 2015, incluzand si realizarea Grupului III de la Cernavoda. Planurile noastre prevad inceperea acestei lucrari in 2005 si finalizarea in 2009-2010, anul intrarii in SEN. O alta mare lucrare va fi centrala de la Tarnita care va putea prelua pana la 500 MWh excesul de energie din sistem. Vor fi, deci, corelari intre componenta nucleara, cu cea hidro si componenta termo. Hidroelectrica va avea o misiune extrem de dificila si de importanta, aceea de a prelua varfurile de sarcina si de a fi capabila sa ofere surplusul de energie de care economia are nevoie la anumite ore. La centralele Hidroelectrica, fiind cele mai flexibile, se pot lua hotarari rapide, unele intrand in functiune in timpi de ordinul secundelor, intrandu-se in sarcina. In fata atator argumente, realizam ca rolul hidroenergeticii va creste in perioada urmatoare. - Energetica romaneasca a intrat in sistemul european. Ce rol va juca ea in piata Balcanilor? - Asa cum am discutat si cu comisarul UE, Romania trebuie si poate sa joace un rol foarte important in energetica zonala, in energetica din Balcani. Acest rol important inseamna export de energie din Romania catre alte tari si nu import pentru Romania. Problema majora pe care o avem in acest moment si la care trebuie sa raspundem, inclusiv prin investitiile majore pe care le facem, o reprezinta costul de productie al energiei electrice. Problema pretului de cost ce va fi comparabil cu cel din UE va deveni din ce in ce mai presanta pe masura ce ne apropiem de termenul limita de integrare - 1 ianuarie 2007. Acela va fi momentul in care vom putea vorbi de un echilibru de interes pentru import-export de energie electrica. Dar cum eu sunt adeptul ideii de competitie, consider ca Romania poate si trebuie sa fie in piata balcanica. Hidroelectrica si Termoelectrica pot participa cu preturi de piata, intr-o competitie directa. Oricum, in ceea ce priveste exportul de energie, Romania are oportunitati importante in contextul in care exista un deficit energetic foarte mare, in special in Turcia, Iugoslavia, Grecia. - In investitiile majore pe care le reclama intregul sistem energetic romanesc, in ce componente s-ar putea implica parteneriatul public-privat sau doar privat? - Capitalul privat este interesat de finalizarea unor investitii in proiecte de mica amploare, de ordinul a catorva zeci de milioane de dolari. Exista, insa, o a doua componenta, cea termo, care reclama investitii mari, de ordinul a sute de milioane de dolari. Aici sunt in discutie doua proiecte majore - Turceni si Rovinari, cu investitii de 600-700 milioane de dolari. In aceasta componenta intra si ideea MIR de a crea noi capacitati in greenfield in zona Rovinari, zona in care carbunele este extrem de rentabil ca pret. Exista suficiente rezerve pentru inca 50 de ani. Aici, Termoelectrica ar putea produce energie la un pret de 21-24$/MWh, comparabil cu pretul hidro sau nuclear. O a treia componenta este cea nucleara, in care investitiile sunt de peste 1 miliard de dolari - vorbesc aici de Grupul III de la Cernavoda. Pentru acest proiect major exista discutii cu parteneri din toate tarile lumii. Amenajarea hidroenergetica a raului Olt* Raul Olt este amenajat hidroenergetic pe o lungime de circa 375 km si o cadere totala de 420 m. Amenajarea cuprinde 31 centrale hidroelectrice, avand o putere instalata totala de 1112,8 MW si o productie anuala de energie de 3040,6 GWh/an, din care: - 25 centrale in exploatare avand o putere instalata totala de 953,4 MW si o productie anuala de energie de 2540,1 GWh/an; - 5 centrale in executie - CHE Fagaras, Racovita, Lotrioara, Ciineni si Robesti cu o putere instalata totala de 130,4 MW si o productie anuala de energie de 400,5 GWh/an; - 1 centrala - CHE Izlaz in stadiul de proiect cu o putere instalata totala de 29 MW si o productie anuala de energie de 100 GWh/an in centrala proprie de 343,6 GWh/an energie produsa din stocul pompat din Dunare. Cele 5 centrale de pe sectorul Ipotesti-Izbiceni, totalizand o putere instalata de 265 MW si o productie anuala de energie de 512 GWh/an, vor fi retehnologizate pentru a se putea realiza functionarea reversibila. * Centrala hidroelectrica Izlaz, impreuna cu retehnologizarea sectorului Ipotesti-Izbiceni, face parte din programul de dezvoltare regionala a guvernului. Ministerul Industriei si Resurselor va crea conditiile necesare pentru ca inceperea fizica a lucrarilor sa se faca in anul 2003. Ministerului Transporturilor si Ministerului Agriculturii le revine sarcina de a revitaliza sistemul de irigatii existent si navigatie pe sectorul Slatina-Dunare.