Hidroelectrica se intareste cu 265 MWh IZLAZ - punct terminus pe Oltul energetic

Inca sase hidrocentrale finalizate pana in 2007. Investitia totala - 250 milioane de dolari. La Izlaz peste 2500 locuri de munca
Sistemul hidroenergetic romanesc nu schimba numai peisajul Romaniei, ci si propria fata. Asa s-ar putea percepe noua hidrocentrala de la Izlaz, pentru care se va scoate prima cuva de excavator peste doua luni, si amenajarea a cinci centrale - Fagaras, Racovita, Lotrioara, Caineni si Robesti - aflate in diverse stadii de executie. Per total lucrari, aici vor lucra inca 2000-2500 de oameni angajati pe durata lucrarilor si vor fi investite cca 245 milioane de dolari. Noua hidrocentrala de la Izlaz va fi construita in patru ani, cu termen de finalizare in 2007, iar costurile se vor ridica la 125 milioane de dolari, din surse proprii si credite fara garantii guvernamentale. Ea va avea o putere instalata de 28,8 MW si o productie anuala de 100 GWh. Investitia, conform cifrelor MIR, este a doua ca valoare dupa Grupul II de la Cernavoda. Bazele si argumentele economice care au stat la initierea acestui nou proiect, precum si necesitatea de a finaliza amenajarile in alte cinci proiecte de pe raul Olt, sunt expuse in amanunt de Dan Ioan POPESCU, ministrul Industriei si Resurselor. Pe ansamblu e vorba de punerea in functiune a inca 120 MWh putere instalata in cele sase hidrocentrale. "Energetica romaneasca a intrat in sistemul european"- Domnule ministru, construirea noii centrale de la Izlaz si amenajarea altor cinci de pe raul Olt au la baza considerente economice, dar si tehnice. Care sunt cele de natura tehnica? - Hidroelectrica va investi, pana in 2007, 125 milioane de dolari din surse proprii pentru constructia hidrocentralei Izlaz pe raul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunare. Hidrocentrala, cea mai mare investitie de acest tip de dupa 1989, va lucra "in tandem" cu reactorul 2 care se va construi la Centrala nucleara de la Cernavoda: acesta din urma are nevoie de un consumator care sa preia surplusul de energie care nu este absorbit de economie la un moment dat. Cu aceasta energie va fi pompata apa din Dunare, care apoi va fi uzinata de hidrocentrala. Hidrocentrala de la Izlaz, pentru constructia careia vor lucra circa 2.500 de oameni, va fi complet automatizata, ramanand din momentul intrarii in functiune cu doar 40 de angajati. In acelasi program de investitii este inclusa si reamenajarea a cinci hidrocentrale, aflate in diverse stadii de executie. Acestea au o putere instalata de 120 MWh, din care, datorita vechimii si modului necorespunzator in care au fost alese grupurile, nu mai produc azi decat 20-25% din aceasta putere. Deci, in momentul in care se face aceasta retehnologizare, vom avea si o crestere de putere, ajungandu-se la parametri de 265 MWh. - Ce va reprezenta hidrocentrala de la Izlaz pentru sistemul energetic romanesc? - Dupa Grupul II de la Cernavoda, aceasta este cea mai mare investitie pornita de MIR. Ceea ce este foarte important, ea nu se refera doar ca investitie in sistemul energetic, ci deschide perspective foarte importante in zona agricola, transporturi, turism. Va fi implicata o dezvoltare zonala foarte importanta. De acest lucru s-a tinut seama atunci cand acest proiect a fost sustinut in Guvern. - Dar ca surplus energetic? - Hidroelectrica produce astazi 3.400-3.500 GWh. Prin hidrocentrala de la Izlaz va produce un plus de energie mai ieftina si mai curata de cca 100 GWh/an. - Domnule ministru, concret, care sunt beneficiile economice ale amenajarii hidroenergetice Izlaz? - Aceasta amenajare hidroenergetica va face posibila realizarea unor importante obiective economice. Este vorba de producerea a 100 GWh/an, energie electrica in centrala Izlaz si a unei productii suplimentare de energie electrica de 373,6 GWh/an in centralele hidroelectrice Ipotesti-Izbiceni, precum si asigurarea serviciilor de sistem necesare dupa punerea in functiune a Unitatii II Cernavoda. Se va realiza, totodata, si protectia impotriva inundatiilor a unor terenuri pe o suprafata de 4000 ha din judetele Olt si Teleorman. Iar prin pomparea din Dunare a unor debite de apa cu turbinele bulb, reversibile, care echipeaza centralele hidro Ipotesti-Izlaz, se realizeaza stocul de apa necesar pentru irigarea unei suprafete agricole de 360.000 ha, din sistemele de irigatie: Ipotesti I si II Nord, Dragasani - raul Calmatui, Stoenesti-Visina, Corabia, Olt-Vedea-Neajlov. Si tot ca un impact economic asupra zonei, putem aminti si faptul ca amenajarea Izlaz va duce la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere din zona de sud a Olteniei, la posibilitatea finalizarii navigabilizarii raului Olt pe sectorul Slatina-Dunare. Se va ajunge inclusiv la amenajari turistice de agrement. Oricum, zona va fi de nerecunoscut. - Cine vor fi constructorii acestei lucrari? - Hidroelectrica va face licitatie pentru aceasta investitie si va fi acordata celor care vor oferi cel mai bun pret, dar si cea mai eficienta lucrare. In nici un caz, Hidroelectrica si unitatile din MIR nu vor lucra cu intermediari sau cu un SRL care apare in ultima clipa. Ci cu unitati de prestanta si experienta in domeniu, care dau credibilitate asupra propriului lor potential. Mentionez faptul ca exista unele firme care "uita" sa treaca in caietul de sarcini anumite detalii esentiale, chiar etape, fapt care le da posiblitatea sa avanseze un pret mai mic. Apoi, daca nu castiga, incep cu reclamatiile. Dar, in realitate, oferta lor nu e completa. Oricum, noi preferam sa lucram cu caiete de sarcini extrem de complexe si cu societati care si-au dovedit capacitatea. Aici, importanta va fi si respectarea termenului de executie a lucrarii, in contextul in care penalitatile sunt extrem de dure. - Ce alte lucrari sunt prevazute in Programul de dezvoltare energetica, aprobat de Guvern? - Programul de dezvoltare energetica nu a fost prezentat doar la Guvern ci si la UE. Acest program prevede dezvoltarea energetica a Romaniei pana in anul 2015, incluzand si realizarea Grupului III de la Cernavoda. Planurile noastre prevad inceperea acestei lucrari in 2005 si finalizarea in 2009-2010, anul intrarii in SEN. O alta mare lucrare va fi centrala de la Tarnita care va putea prelua pana la 500 MWh excesul de energie din sistem. Vor fi, deci, corelari intre componenta nucleara, cu cea hidro si componenta termo. Hidroelectrica va avea o misiune extrem de dificila si de importanta, aceea de a prelua varfurile de sarcina si de a fi capabila sa ofere surplusul de energie de care economia are nevoie la anumite ore. La centralele Hidroelectrica, fiind cele mai flexibile, se pot lua hotarari rapide, unele intrand in functiune in timpi de ordinul secundelor, intrandu-se in sarcina. In fata atator argumente, realizam ca rolul hidroenergeticii va creste in perioada urmatoare. - Energetica romaneasca a intrat in sistemul european. Ce rol va juca ea in piata Balcanilor? - Asa cum am discutat si cu comisarul UE, Romania trebuie si poate sa joace un rol foarte important in energetica zonala, in energetica din Balcani. Acest rol important inseamna export de energie din Romania catre alte tari si nu import pentru Romania. Problema majora pe care o avem in acest moment si la care trebuie sa raspundem, inclusiv prin investitiile majore pe care le facem, o reprezinta costul de productie al energiei electrice. Problema pretului de cost ce va fi comparabil cu cel din UE va deveni din ce in ce mai presanta pe masura ce ne apropiem de termenul limita de integrare - 1 ianuarie 2007. Acela va fi momentul in care vom putea vorbi de un echilibru de interes pentru import-export de energie electrica. Dar cum eu sunt adeptul ideii de competitie, consider ca Romania poate si trebuie sa fie in piata balcanica. Hidroelectrica si Termoelectrica pot participa cu preturi de piata, intr-o competitie directa. Oricum, in ceea ce priveste exportul de energie, Romania are oportunitati importante in contextul in care exista un deficit energetic foarte mare, in special in Turcia, Iugoslavia, Grecia. - In investitiile majore pe care le reclama intregul sistem energetic romanesc, in ce componente s-ar putea implica parteneriatul public-privat sau doar privat? - Capitalul privat este interesat de finalizarea unor investitii in proiecte de mica amploare, de ordinul a catorva zeci de milioane de dolari. Exista, insa, o a doua componenta, cea termo, care reclama investitii mari, de ordinul a sute de milioane de dolari. Aici sunt in discutie doua proiecte majore - Turceni si Rovinari, cu investitii de 600-700 milioane de dolari. In aceasta componenta intra si ideea MIR de a crea noi capacitati in greenfield in zona Rovinari, zona in care carbunele este extrem de rentabil ca pret. Exista suficiente rezerve pentru inca 50 de ani. Aici, Termoelectrica ar putea produce energie la un pret de 21-24$/MWh, comparabil cu pretul hidro sau nuclear. O a treia componenta este cea nucleara, in care investitiile sunt de peste 1 miliard de dolari - vorbesc aici de Grupul III de la Cernavoda. Pentru acest proiect major exista discutii cu parteneri din toate tarile lumii. Amenajarea hidroenergetica a raului Olt* Raul Olt este amenajat hidroenergetic pe o lungime de circa 375 km si o cadere totala de 420 m. Amenajarea cuprinde 31 centrale hidroelectrice, avand o putere instalata totala de 1112,8 MW si o productie anuala de energie de 3040,6 GWh/an, din care: - 25 centrale in exploatare avand o putere instalata totala de 953,4 MW si o productie anuala de energie de 2540,1 GWh/an; - 5 centrale in executie - CHE Fagaras, Racovita, Lotrioara, Ciineni si Robesti cu o putere instalata totala de 130,4 MW si o productie anuala de energie de 400,5 GWh/an; - 1 centrala - CHE Izlaz in stadiul de proiect cu o putere instalata totala de 29 MW si o productie anuala de energie de 100 GWh/an in centrala proprie de 343,6 GWh/an energie produsa din stocul pompat din Dunare. Cele 5 centrale de pe sectorul Ipotesti-Izbiceni, totalizand o putere instalata de 265 MW si o productie anuala de energie de 512 GWh/an, vor fi retehnologizate pentru a se putea realiza functionarea reversibila. * Centrala hidroelectrica Izlaz, impreuna cu retehnologizarea sectorului Ipotesti-Izbiceni, face parte din programul de dezvoltare regionala a guvernului. Ministerul Industriei si Resurselor va crea conditiile necesare pentru ca inceperea fizica a lucrarilor sa se faca in anul 2003. Ministerului Transporturilor si Ministerului Agriculturii le revine sarcina de a revitaliza sistemul de irigatii existent si navigatie pe sectorul Slatina-Dunare.