Rectorii câştigă de două ori mai mult decât ministrul Adomniţei

Şefii universităţilor româneşti sunt cei mai avuţi bugetari din sistemul
de învăţământ, având salarii, în unele cazuri, duble faţă de ministrul Educaţiei. Dacă Cristian Adomniţei are un venit de 4800 de lei pe lună, Ion Vişa, rectorul Universităţii „Transilvania” din Braşov, a încasat, lunar, conform celei mai recente declaraţii de avere pe care a completat-o, câte 9300 de lei. Ion Vela, rectorul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, câştiga, la rându-i, în anul 2005, 7000 de lei pe lună, din bugetul
instituţiei, sumă la care se adăugau alte 2000 de lei, bani
obţinuţi printr-o firmă
în care era unic asociat.

Din postura de deputat şi rector al Universităţii „Politehnica” din Bucureşti, Ecaterina Andronescu a înregistrat, în anul 2006, peste 11000 de lei, în fiecare lună, în timp ce Ion Gh. Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, încasa, lunar, în acelaşi an, peste 13500 de lei, doar din bugetul universităţii pe care o conduce. Concret, şeful ASE era retribuit cu 5800 de lei pe lună, la care se adăugau 5771 de lei din programele de cercetare şi alţi 2000 de lei, drept indemnizaţii. Nici rectorul Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru, nu este preţuit mai puţin, primind lunar 8160 de lei, cu toate că este întrecut, la venituri, chiar de către subalternul său, Romiţă Iucu, prorectorul UB, acesta adjudecându-şi lunar 8210 lei.

Noii rectori încalcă legea

În cazul altor universităţi, încasările conducerii par a fi un secret bine păstrat. În ciuda faptului că legea obligă pe noii aleşi în fruntea universităţilor să-şi facă publică declaraţia de avere, în termen de două săptămâni, nici unul dintre noii rectori, unşi anul acesta, nu s-a sinchisit să-şi declare veniturile. În mod cel puţin bizar,

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca nu s-a conformat legii, nici la mai bine de două luni şi jumătate de la scrutinul câştigat de Andrei Marga, motivele invocate fiind când birocraţia, când problemele legate de site-ul instituţiei. În situaţii similare se află şi rectoratele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Universităţii Tehnice
de Construcţii din Iaşi, precum şi Academia de Poliţie.