ANL îşi face ieşirea de pe piaţa creditului ipotecar

După un deceniu în care a construit 25.000 de locuinţe evaluate astăzi la jumătate de miliard de euro, ANL admite că implicarea sa în zona de dezvoltare imobiliară prin credit ipotecar a fost un eşec.

Confruntată cu lipsa terenurilor din oraşele mari, cu competiţia acerbă a dezvoltatorilor privaţi, dar şi cu reticenţa antreprenorilor de construcţii în a prelua lucrările oferite - din cauza profiturilor neatractive - agenţia se gândeşte la o schimbare radicală a strategiei. În primul rând, creditul ipotecar, prin care au fost construite până acum doar 3.500 de locuinţe, va ieşi din oferta
ANL, pentru a face loc proiectelor de locuinţe destinate închirierii. În al doilea rând, instituţia se va concentra asupra dezvoltărilor din oraşele mici şi medii din provincie, acolo unde sunt şanse mai mari de a găsi terenuri, renunţând definitiv la Bucureşti. „Deja se construieşte masiv prin credit
ipotecar, aşadar rolul agenţiei în acest domeniu s-a cam terminat. Ţinta ar fi locuinţele sociale“, confirmă, pentru Capital, Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Agenţia a construit până în prezent 21.000 de locuinţe destinate închirierii de către tineri şi mutării temporare a persoanelor care locuiesc în imobile ce necesită consolidarea antiseismică.

Şi deputatul liberal Relu Fenechiu consideră că ANL ar trebui să se axeze pe locuinţele sociale, cu menţiunea că acestea ar trebui vândute către chiriaşi după cinci ani. În schimb, pesedistul Liviu Dragnea afirmă că ar trebui păstrate atât componenta
de construcţie de locuinţe sociale, cât şi cea de dezvoltare prin credit ipotecar.

În încercarea de a da o mână de ajutor ANL, Guvernul a aprobat, recent, o hotărâre care stabileşte că instituţia poate intra în parteneriate cu posesori privaţi de terenuri pentru dezvoltări imobiliare prin intermediul unor credite ipotecare. Aceasta înseamnă că instituţia primeşte gratuit în folosinţă, pe perioada investiţiei, terenurile respective. „Decizia poate reprezenta o susţinere a activităţii agenţiei, dar, atâta vreme cât ANL nu cointeresează firmele de construcţii prin oferirea unor plăţi care să genereze profit, nu va avea niciun efect“, crede preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu.

În prezent, ANL desfăşoară 11 proiecte ce includ peste 2.000 de locuinţe, alte şase proiecte fiind în faza de contractare.

Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) se pregăteşte să renunţe la construcţia de case prin credit ipotecar, urmând să se îndrepte exclusiv spre locuinţele destinate închirierii de către familiile tinere. Instituţia anunţă că vrea să se concentreze asupra dezvoltărilor din provincie, dar viitorul său este incert: terenurile sunt tot mai greu de găsit, iar firmele de construcţii nu mai sunt interesate de licitaţiile agenţiei.

Se împlinesc aproape zece ani de când ANL era inaugurată cu mult fast de către puterea politică a vremii, CDR, cu scopul declarat de a deveni „vântul din pânzele creditului ipotecar“, un produs
bancar inexistent pe piaţă în acea perioadă. „Eram secretar de stat când a fost înfiinţată ANL, care a încercat să devină un actor important pe piaţa imobiliară controlată de stat“, îşi aminteşte Laszlo Börbely, acum ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Dacă evoluţia sa politică a fost constantă, nu acelaşi lucru se poate spune despre ANL. Evident, în cazul acestei instituţii, practica a ucis teoria. Agenţia putea oferi credite ipotecare, fiind o instituţie financiară nonbancară, dar o lege care să reglementeze acest mod de finanţare a construcţiei de locuinţe a apărut abia în 1999, iar primul credit ipotecar din România a fost contractat un an mai târziu, la 13 iulie 2000.
Însă înfiinţarea ANL în acea perioadă s-a dovedit a fi cel puţin neinspirată. În România anului 1998 dospea o severă criză bancară, al cărei vârf s-a înregistrat în 1999 şi 2000, perioadă în care nu mai puţin de şase bănci au dispărut de pe piaţă. Iar falimentul lor a costat, potrivit BNR, 3,7 miliarde de dolari, circa 2,3 miliarde de euro la paritatea prezentului, sumă cu care s-ar putea cumpăra de pe piaţă aproximativ 12.000 de apartamente cu două camere, amplasate în zone foarte bune, la preţurile actuale din Bucureşti. Dacă, însă, calculul se întoarce cu şapte ani în urmă, când un apartament costa
aproximativ 15.000-20.000 de dolari, numărul de locuinţe ar depăşi 150.000. De altfel, potrivit directorului general al ANL, Gheorghe Popescu, la preţurile de azi, valoarea investiţiilor agenţiei de-a lungul anilor se ridică la circa 500 de milioane de euro.